Din această săptămînă, primele bănci vor începe să acorde credite ipotecare cu avans mai mic de 25% sau chiar deloc. De asemenea, cei cu venituri mari vor putea obţine credite pentru locuinţă şi credite de consum cu valori mai mari decît pînă acum, întrucît gradul de îndatorare va putea fi majorat de la maximum 30% din venitul net la creditele de consum, sau 35% la creditele ipotecare, pînă la 60% sau chiar mai mult. În noile condiţii de creditare, băncile sînt “libere” să acorde credite peste limita de 30% a gradului de îndatorare, însă “libertatea” trebuie aprobată de BNR.

Cu alte cuvinte, dacă o bancă vrea să majoreze gradul de îndatorare a unui client de la 30% la 50%, mai întîi trebuie să obţină încuviinţarea BNR, astfel încît banca respectivă să nu îşi pună în pericol existenţa. “Cu cît ai venituri mai mari, cu atît te vei putea împrumuta mai mult”, a declarat viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. El a precizat că, după prima bancă (n.r. - Alpha Bank) ce a obţinut avizul pentru a putea începe să acorde credite relaxate, în cîteva zile şi celelalte bănci vor primi avizul, pe măsură ce vor cădea de acord cu banca centrală cu privire la condiţiile de risc în care vor putea acorda credite clienţilor. Criteriile în funcţie de care băncile vor putea acorda credite mai mari depind, în afara venitului clienţilor, şi de restanţele înregistrate pînă acum de clienţii băncilor la rambursarea creditelor, dar şi de alţi indicatori de risc bancar.

Cei cu venituri mici, dezavantajaţi

Un element important în stabilirea gradului de îndatorare este cel al cheltuielilor de subzistenţă zilnică ce trebuie scăzute din venitul net. În acest sens, “liberalizarea” normelor BNR privind condiţiile de creditare ar putea însemna, pentru cei cu venituri medii de aprox. 1.000 de lei noi net sau mai puţin, accesul la credite mai mici decît în prezent. Şi asta întrucît valoarea cheltuielilor de subzistenţă este mai mare decît gradul maxim de îndatorare pe care l-ar putea accepta băncile. În prezent, în cazul creditelor de consum, o persoană poate obţine un credit a cărui rată să reprezinte cel mult 30% din venitul net. De exemplu, la un venit net de 1.000 de lei lunar se poate obţine un credit în valoare de aprox. 13.000 de lei, cu o dobîndă de 10% pe o perioadă de 5 ani, rata lunară fiind de 315 lei.

În cazul cheltuielilor de subzistenţă este vorba despre cheltuielile medii stabilite de Institutul Naţional de Statistică, pe diverse niveluri, în funcţie de numărul de membri pe familie. Potrivit bancherilor, cheltuielile de subzistenţă se situează între 500 şi 700 de lei pe membru de familie, ceea ce înseamnă că, atunci cînd banca va calcula valoarea creditului, va scădea, din venitul net, cel puţin 500 de lei şi abia apoi va aplica regula gradului de îndatorare. Dacă în aceste condiţii, banca ar aplica gradul de îndatorare de 30%, atunci creditul s-ar înjumătăţi: de la 13.000 la numai 6.500 de lei. Pentru a se ajunge la valoarea creditului obţinut în vechile condiţii de creditare, băncile ar trebui să dubleze gradul de îndatorare la 60%. Impactul cheltuielilor de subzistenţă în valoarea creditului scade pe măsură ce venitul creşte, astfel că persoanele cu venituri mari vor putea obţine credite mai mari.