Aşa cum era de aştepat, boardul BNR a operat, ieri, majorarea cu 0,5% a dobînzii de politică monetară, la 9,5% pe an, în cadrul celei de-a patra şedinţe de politică monetară din acest an. Totodată, Consiliul Director al băncii centrale a decis că BNR va continua gestionarea fermă a lichidităţii de pe piaţa monetară, prin intermediul operaţiunilor de piaţă, în vederea contracarării presiunilor inflaţioniste şi revenirii cît mai rapide, într-o manieră sustenabilă, a dezinflaţiei, pe traiectoria anunţată pe termen mediu de bancă. Un comunicat al BNR anunţă o creştere economică peste aşteptări “concomitent cu menţinerea unei dinamici înalte a cererii interne, în condiţiile majorării veniturilor şi ale persistenţei expansiunii rapide a creditului acordat sectorului privat\". BNR aminteşte că rata anuală a inflaţiei a crescut la nivelul de 7,97% în februarie, faţă de 7,26% în luna precedentă, în principal ca efect al scumpirii gazelor naturale, cît şi din cauza scăderii producţiei agricole de anul trecut, care a generat urcarea bruscă a preţurilor la produsele alimentare. BNR notează că analizele efectuate reconfirmă perspectivele situării ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei, din cauza persistenţei presiunilor exercitate de cererea internă de creditare în exces. De remarcat că preţurile la combustibili şi produse alimentare nu s-au temperat, ci vor fluctua spre cote de şoc şi în lunile următoare, astfel că nivelul inflaţiei nu se va stabiliza, nici nu va scade prea curînd, ci mai degrabă spre sfîrşitul anului, sînt de părere analiştii economici. Revenirea durabilă a inflaţiei pe o traiectorie descendentă cu efect pe termen lung asupra creşterii economice susţinute se poate face doar prin împlementarea uni mix restrictiv de politici economice, cu accent pe componenetele de politică fiscală şi de venituri şi intensificarea reformelor structurale, reiterează acelaşi comunicat al băncii centrale. Următoarea şedinţă a Consiliului de administraţie al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 6 mai, cînd va fi analizat şi aprobat noul raport trimestrial asupra inflaţiei. Ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este de 3,8%, +/- un punct procentual, iar pentru 2009, de 3,5%, cu acelaşi interval de variaţie. Banca centrală a majorat dobînda cheie cu 2,5% în ultimele cinci luni, pînă la un nivel maxim al ultimilor doi ani şi jumătate. Aruncînd o privire asupra politicii BNR în urmă cu trei ani, observăm că banca centrală micşorse în mod constant dobînda cheie pe care o plătea băncilor comerciale pentru sumele atrase de la acestea, începînd cu o tăiere spectaculoasă de 4% în august 2005 - de la 12,5% la 8,5% - şi culminînd cu o coborîre a ratei dobînzii cheie la 7% în iunie 2007. Odată cu reinflamarea inflaţiei din a doua jumătate a anului trecut, pe fondul secetei care a scumpit alimentele şi a deprecierii leului, banca centrală a început înăsprirea politicii monetare, prima mişcare avînd loc pe 31 octombrie 2007, cînd dobînda cheie a urcat la 7,5%. Două alte majorări sucesive - în ianuarie şi în februarie - au adus dobînda de politică monetară la 9% pe an. Înăsprirea politicii monetare vine pe fundalul relaxării politicii fiscale, care se manifestă prin cheltuieli mai mari, în condiţiile în care unul din principalii factori inflaţionişti este avansul prea rapid al cererii interne. Dacă prognozele asupra inflaţiei se confirmă, ar fi al doilea an consecutiv în care BNR îşi ratează ţinta de inflaţie. Efectele directe ale creşterii dobînzii de politică monetară a BNR se vor vedea în perioada imediat următoare prin creditele mai scumpe care vor putea fi accesate de populaţie de la băncile comerciale. Cum este şi firesc, aceste bănci vor ridica costurile de creditare, operînd creşteri ale dobînzilor şi ale tuturor comisioanelor de acordare la împrumuturi, indiferent de monedă.