DOBÂNZI RIDICATE Când vor împrumuta băncile la dobânzi mai mici? Este greu de spus. Lipsa de lichiditate din sistemul financiar va continua să ridice costul creditelor, dar va menţine dobânzi mari şi la depozite inclusiv în 2013. Este o extimare pe care au făcut-o bancherii. Chiar dacă în ultimele săptămâni, câteva bănci locale, precum Volksbank, OTP Bank sau CEC Bank au anunţat promoţii la împrumuturile pentru consum, pe termen lung, instabilitatea economică şi politică va afecta clienţii băncilor. “În cel mai bun caz, vom vedea îmbunătăţiri începând cu cel de-al doilea semestru din 2013, dacă vom demonstra că suntem capabili să creştem într-un ritm mai rapid. Trebuie să convingem pe plan extern că ne-am făcut temele şi că suntem serioşi, că riscurile sunt compensate de randamentele plătite”, a declarat economistul-şef al Volksbank, Melania Hăncilă. Lipsa de bani din sistemul financiar din România este cauzată în principal de posibilităţile tot mai reduse ale băncilor de a se împrumuta de pe plan extern. Băncile greceşti se confruntă cu probleme de credibilitate, care au condus la retrageri masive de capital în Grecia. Astfel, valoarea depozitelor a ajuns, în această vară, la cel mai redus nivel din ultimii şase ani. În aceste condiţii, subsidiarele din România sunt nevoite să îşi găsească alte surse de finanţare, decât în mod tradiţional. De asemenea, banca centrală a Austriei a impus instituţiilor financiare austriece, prezente inclusiv în România, să limiteze creditarea în Europa de Est la 110% din depozitele şi finanţarea atrase pe aceste pieţe.

SURSE DE FINANŢARE O sursă de finanţare de pe piaţa locală este reprezentată de depozite, iar cursa pentru atragerea clienţilor dispuşi să economisească este strânsă. La o rată medie a dobânzii anuale de 5,60% pentru depozitele noi în lei, potrivit datelor BNR din iulie, băncile greceşti oferă dobânzi şi de peste 7%. O presiune suplimentară pe dobânzile din piaţă pune şi statul prin împrumuturile pe care le face în fiecare lună. Ce ar fi de făcut? Poate o reducerea rezervelor minime obligatorii. “Dacă o vom face, va fi în paşi extrem de mici şi cu ochii în patru, ca să nu creăm alte dezechilibre şi să nu stimulăm câtuşi de puţin apetitul speculativ al unora asupra monedei naţionale”, declara în luna iunie a acestui an guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Scăderea dobânzii de politică monetară rămâne, de asemenea, o soluţie în lupta cu dobânzile bancare. BNR a redus dobânda de politică monetara cu 0,75 puncte procentuale de la începutul acestui an, ajungând la minimul istoric, de 5,25%. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus cu intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.