DATORNICI „EUROPENI” Românii cu venituri nete mai mici de 700 lei/lună au cele mai multe credite neperformante, cu rate de 25% la împrumuturile de consum şi de 11% la cele ipotecare, potrivit datelor prezentate de Banca Naţională a României, care subliniază clar că, „din cauza dobânzilor mari practicate de bănci, românii sunt printre cei mai îndatoraţi europeni”. Astfel, creditele neperformante ale celor cu venituri sub 700 lei/lună totalizează 2,5 miliarde lei. În total, restanţele săracilor se ridică la 4,1 miliarde lei (incluzând şi întârzierile sub 90 de zile - n.r.), adică aproximativ 40% din totalul creditelor neperformante ale populaţiei, de 10,6 miliarde lei. În cazul persoanelor cu venituri de 700 - 1.500 lei/lună, datoriile mai mari de trei luni se ridică la 1,5 - 1,6 miliarde lei. „Debitorii cu un venit net inferior salariului minim pe economie prezintă cel mai mare grad de îndatorare (62%, faţă de media naţională de 37%), iar tendinţa este una de deteriorare. Un factor determinant al situaţiei grave din prezent este diferenţa prea mare între dobânzile la lei şi cele la euro”, notează cei de la BNR. Culmea, dacă nu se ia în calcul dobânda, îndatorarea din România devine comparabilă, dacă nu chiar mai mică decât cea din zona euro. Spre exemplu, ponderea creditului bancar în PIB este de 17,2%, faţă de 55,1% în zona euro.

EURO NU-I ATÂT DE RĂU Banca centrală sesizează că, în ultimii ani, românii au început să renunţe încet-încet la creditele în euro, ponderea lor reducându-se considerabil, de la 35,7% la 10,3%. Este vorba însă despre împrumuturile de retail. În cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe, procentajul s-a modificat mult mai greu - de la 97,8% în 2011 la 86,4% în prezent. Interesant este că rata de neperformanţă pentru creditele în valută este de circa 11%, un pic mai mare decât cea la lei (9%). Ba mai mult, neperformanţa a crescut puternic (cu aproximativ 74%) în cazul firmelor, în perioada decembrie 2011 - august 2013. Cei de la BNR mai spun că băncile au folosit „pe scară relativ largă” soluţii de restructurare a creditelor şi executare silită, dar că eficienţa tehnicilor a lăsat de dorit. „Este posibil ca alte două soluţii mai puţin utilizate (cesiunea sau anularea creanţelor) să fie mai potrivite pentru curăţarea bilanţurilor. Spre exemplu, scoaterea din bilanţ a expunerilor toxice generate de firme ar diminua rata de neperformanţă de la 23,4 la 7,5%”, conchid reprezentanţii băncii centrale. Desigur, portofoliile de credite neperformante ar trebui vândute către recuperatori, însă chiar şi aceştia au o limită.