“Creditele în monedă străină compensează vulnerabilitatea economică pe termen mediu”, a declarat, ieri, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Juan Jose Fernandez-Ansola. El nu a dat alte detalii în completarea declaraţiei, oarecum favorabile creditării în valută. Ansola a reamintit că board-ul directorilor FMI a spus că recentele reduceri ale dobînzii cheie de către BNR sînt premature şi a cerut să fie făcute majorări ale acesteia, doar dacă este nevoie. "Reducerea dobînzii cheie pare să fie rezultatul unei priviri în urmă şi nu al unei evaluări a viitorului", a spus Fernandez Ansola. Noile măsuri administrative anunţate de BNR în privinţa creditării nu vor influenţa prea mult evoluţia creditului neguvernamental, întrucît băncile vor trece de la politica "exportului" de portofolii de credite la înregistrarea lor în bilanţurile proprii. "Decizia BNR de eliminare a măsurilor administrative şi lăsarea băncilor să decidă asupra noilor norme este modul corect în care trebuia să se procedeze. Băncile trebuie să aibă însă proceduri bune de administrare a riscurilor", a subliniat Ansola.

El a explicat că vechile norme au făcut ca băncile să evite măsurile BNR prin exporturi de credite, apreciind că avansul împrumuturilor nu va fi semnificativ după relaxarea normelor. Reprezentantul FMI a mai apreciat că rezervele minime obligatorii, una dintre ultimele măsuri administrative ale băncii centrale, trebuie reduse cu precauţie. De asemenea, BNR trebuie să continue să exercite o supraveghere eficientă asupra sistemului bancar, a mai afirmat Fernandez-Ansola. Reprezentantul FMI a avertizat că inflaţia s-ar putea resuscita în a doua parte a anului şi un nivel anual al dobînzii de politică monetară de 7,25% va fi prea jos. Estimările Fondului privind inflaţia sînt de 4,5%-5,5% pentru finalul anului. Fernandez Ansola a lăsat să se înţeleagă că, în viziunea FMI, presiunile inflaţioniste au ca sursă o relaxare fiscală, o creştere rapidă a creditării şi o majorare a salariilor.