• O SINGURĂ BANCĂ FRAGILĂ • Capitalizarea băncilor româneşti rămâne confortabilă, de 14,2% în iunie, în scădere uşoară faţă de 2009 (14,7%) şi 2010 (15%), potrivit unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR). „Nivelul de capitalizare se menţine mai scăzut în cazul băncilor mari, care înregistrau, în iunie, o solvabilitate de 13%, sub media sistemului, dar confortabil deasupra pragului prudenţial impus de banca centrală. Băncile medii şi mici beneficiază de o capitalizare superioară, de 18%”, arată banca centrală. Pentru prima dată în ultimii doi ani, o singură bancă a raportat un nivel al solvabilităţii mai mic de 10%, respectiv 9,3%, situat peste limita minimă de 8%, dar nu deţine decât 0,1% din activele totale ale sistemului bancar românesc. Pentru un plus de prudenţă, BNR a solicitat acţionarilor băncii în cauză să majoreze capitalul social, până la finele anului.

• S-AU ÎNCHIS 225 DE UNITĂŢI TERITORIALE • Potrivit raportului băncii centrale, instituţiile bancare din România şi-au restrâns reţeaua teritorială cu 225 de unităţi şi au concediat 1.145 de salariaţi, în primul semestru, pe fondul crizei economice, care a stimulat tendinţa băncilor de reducere a cheltuielilor. „Astfel, România continuă să se situeze sub media europeană, din perspectiva numărului de bănci la 100.000 de locuitori”, spun cei de la BNR.

• INJECŢII DE 400 MILIOANE LEI • Băncile cu capital austriac continuă să deţină cea mai mare cotă de piaţă (38,8%), fiind urmate de cele greceşti (15,5%). Totuşi, în rândul băncilor străine, grecii deţin cea mai mare cotă de capital (30%), fiind urmaţi de austrieci (21%) şi francezi (4,3%). BNR a remarcat însă un trend descrescător, în cazul băncilor cu capital grecesc, austriac şi francezi. Pe de altă parte, ponderea capitalului olandez în totalul capitalului străin a crescut semnificativ, în 2010, până la 15%, datorită suplimentărilor efectuate la înfiinţarea filialei GE Garanti Bank. „În semestrul I din 2011, zece bănci au consemnat noi injecţii de capital, în valoare totală de 400 milioane lei, pentru a îmbunătăţi rezistenţa la şocuri, în condiţiile în care capacitatea de a desfăşura o activitate profitabilă a fost subminată de deteriorarea calităţii creditelor din bilanţul băncilor”, conchid cei de la BNR, care apreciază că, în perioada următoare, bancherii vor fi nevoiţi să-şi ajusteze costurile, pentru a rămâne pe profit, „într-un mediu caracterizat de adâncirea competiţiei”.