Surpriză de zile mari din partea BNR! Boardul Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, majorarea dobînzii de politică monetară cu 0,25%, în contradicţie cu aşteptările analiştilor, care mizau pe o menţinere a procentului de 10%. Totodată, BNR a lăsat neschimbat nivelul rezervelor minime obligatorii cerute băncilor. Cei mai mulţi dintre analiştii chestionaţi, peste 80%, nu mizau pe creşterea dobînzii deoarece se anticipează o temperare a inflaţiei începînd din august, după un vîrf de peste 9% preconizat pentru iulie. Banca centrală a mai anunţat, ieri, că va continua gestionarea fermă a lichidităţii de pe piaţa monetară prin intermediul operaţiunilor de piaţă, acţiune care se realizează prin activităţi de sterilizare a excesului de lichiditate din piaţa interbancară, în scopul de a menţine dobînzile la nivelul dorit, adică în apropierea dobînzii de politică monetară. Aceasta este a şaptea majorare consecutivă a dobînzii în ultimele nouă luni, la un nou nivel maxim al ultimilor trei ani. Per total, BNR a urcat dobînda cheie cu 3,25% peste rata din octombrie 2007. Întorcîndu-ne în timp, observăm că strategia BNR era de micşorare a dobînzii cheie pe fondul unui proces dezinflaţionist constant. Reamintim în acest caz tăierea spectaculoasă de dobîndă cu patru puncte procentuale în august 2005 - de la 12,5%, la 8,5% - şi coborîrea ulterioară, mai jos, a ratei dobînzii cheie la 7% în iunie 2007. Odată cu reinflamarea inflaţiei din a doua jumătate a anului trecut, cauzată de secetă (care a scumpit alimentele) şi deprecierea leului, banca centrală a început înăsprirea politicii monetare, prima mişcare avînd loc pe 31 octombrie 2007, cînd dobînda cheie a urcat la 7,5%. Două alte majorări sucesive - în ianuarie şi în februarie - au adus dobînda de politică monetară la 9% pe an, în condiţiile în care inflaţia anuală a ajuns în februarie la 7,97%, de la mai puţin de 4% în primăvara anului trecut. Ulterior, BNR a mai urcat încă de trei ori dobînda, la 9,5% pe 26 martie, la 9,75% pe 6 mai, şi la 10% pe 26 iunie, în paralel cu accentuarea inflaţiei anuale la o medie de 8,60% pe an.

Noua majorare a instrumentului de politică monetară decisă de BNR, la nivelul de 10,25% pe an, intră în vigoare de azi, 1 august, menţionează un comunicat al băncii centrale. \"Acest nivel trebuie să fie maximul pentru acest an. De aici, poate doar să scadă, pe un termen mai lung\", a spus economistul şef al BCR, Lucian Anghel, care a adăugat că se aşteaptă la o volatilitate ridicată a cursului în următoarea perioadă. Ce efecte va avea această mişcare pe piaţa bancară? Clar se va observa o scumpire a creditelor cu cel puţin 0,25%, dar şi condiţii mai avantajoase de economisire pentru deponenţi. Aplicarea urcării de dobîndă de către băncile comerciale în portofoliile proprii se va face în cel mult o săptămînă, cred analiştii, ceea ce înseamnă o scurtare a termenului obişnuit de o lună cît era necesar pentru instalarea efectelor în piaţă a deciziilor BNR. Analiştii nu au putut spune dacă în interiorul BNR decizia urcării la 10,25% a fost una dificilă, pentru că banca centrală nu publică rezultatul votului boardului din sedinţa de politică monetară, deci nu putem şti cîte voturi au fost pentru majorarea dobînzii şi cîte voturi au fost contra. Analistul economic Ilie Şerbănescu explică mişcarea BNR prin faptul că “banca centrală a vrut să facă un gest de responsabilizare, să potolească consumul, să frîneze explozia creditării şi să amelioreze prăpastia dintre producţie şi importuri-exporturi. Mai mult, cred că BNR poate impune restricţii la dobînzile creditelor în monede străine”.