Creditele acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN), precum şi provizioanele constituite de acestea vor intra sub incidenţa unora dintre prevederile aplicabile băncilor, potrivit unui proiect de regulament elaborat de Banca Naţională a României (BNR). Proiectul, aflat în dezbatere pînă la sfîrşitul acestui an, prevede o serie de modificări şi completări pentru Regulamentul BNR 5/2002, care stabileşte criterii de clasificare a creditelor şi plasamentelor, precum şi de constituire, regularizare şi utilizare a provizioanelor specifice de risc de credit. Principalele modificări sînt legate de introducerea de prevederi care vizează IFN. În regulamentul aflat în vigoare, BNR clasifică plasamentele şi creditele în cinci categorii - standard, în observaţie, substandard, îndoielnic şi pierdere. În proiectul băncii centrale sînt menţinute aceste categorii, cu menţiunea că vor fi aplicate şi în cazul IFN.

Clasificarea creditelor şi plasamentelor va fi făcută, atît pentru bănci, cît şi pentru IFN, prin aplicarea unor criterii în funcţie de serviciul datoriei (numărul de zile de întârziere). De asemenea, analiza va lua în calcul şi dacă au fost iniţiate proceduri judiciare. Pentru bănci, regulamentul prevede un criteriu suplimentar, în funcţie de performanţa financiară a instituţiei analizate. În cazul în care sînt iniţiate proceduri judiciare, creditele acordate de către IFN, pentru care există întârzieri la plată, vor fi considerate pierdere, cea mai joasă treaptă a clasificării împrumuturilor. În consecinţă, provizioanele constituite trebuie să aibă un nivel corespunzător.

Creditele, clasificate în funcţie de restanţe

În cazul în care nu sînt iniţiate proceduri judiciare, creditele sînt considerate standard pentru un serviciu al datoriei de pînă la 15 zile, în observaţie pentru un serviciu de 16-30 de zile, substandard pentru 31-50 de zile, îndoielnic pentru 51-90 de zile şi pierdere pentru minim 91 de zile. Dacă întîrzierile de la rambursarea creditelor depăşeşc 360 de zile, sumele aferente împrumuturilor vor fi scoase în afara bilanţului, se arată în proiectul de regulament. Proiectul BNR menţine, pentru bănci, clasificarea creditelor în funcţie de destinatar. Astfel, acestea sînt împărţite în credite acordate clienţilor din afara sectorului bancar şi în împrumuturi pentru alte instituţii de credit. În cazul IFN, proiectul BNR nu diferenţiază creditele acordate în funcţie de destinatar. Proiectul BNR stipulează că IFN cu activităţi de creditare în conformitate cu Legea fondurilor de garantare a creditelor trebuie să clasifice angajamentele de garanţie acordate împrumutătorilor într-o categorie cu cel mult o treaptă superioară celei în care sînt încadrate de împrumutător creditele garantate.

Creditele şi plasamentele, atît în cazul băncilor, cît şi al IFN, vor fi încadrate într-o singură categorie de clasificare, prin luarea în considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare. În funcţie de categoria de risc în care se încadrează creditele acordate, băncile şi IFN trebuie să constituie provizioane. Necesarul de provizioane specifice de risc de credit, aferent unui credit sau plasament, va fi determinat prin aplicarea unui coeficient de provizionare la baza de calcul pentru provizioanele specifice de risc de credit. Pentru aplicarea regulamentului BNR, IFN vor întocmi, după intrarea în vigoare a acestuia, norme interne, care trebuie aprobate de Consiliul de Administraţie. Instituţiile financiare nebancare sînt companiile nonbancare, care acordă credite de consum, finanţări în leasing sau alte tipuri de credite, pentru care autorităţile au adoptat în acest an, reglementări speciale. La finele anului trecut, instituţiile financiare nebancare au raportat un sold al creditelor acordate de 9,3 miliarde lei, cu 52,7% peste decembrie 2004. Anul trecut, creditele IFN reprezentau 9,3% din împrumuturile acordate de sectorul bancar. Aprox. 55% din finanţări au provenit de la IFN aflate în proprietatea a 13 bănci comerciale, care deţin 88% din capitalul instituţiilor financiare nebancare. Activele IFN însumau, anul trecut, 12,1 miliarde lei, iar resursele atrase totalizau 8,5 miliarde lei.