REGELE CASH Intră în orice bancă şi întreabă-l pe consultantul de serviciu de ce nu s-au ieftinit creditele. Contextul nu ne permite, ţi se va răspunde. Dar Banca Naţională a României (BNR) doar ce a redus dobânda-cheie de la 5,25 la 5%, spui tu, ca un cetăţean bine informat ce eşti. Zi mai bine că nu vrei să-mi dai credit sau că nu poţi! Nimeni nu-ţi va spune asta, dar adevărul este că analiştii economici rămân sceptici faţă de impactul pe care decizia băncii centrale îl va avea asupra dobânzilor. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este ferm convins că vom vedea credite mai ieftine până la finele verii, dar să fie chiar aşa? În primul şi în primul rând, rata creditelor neperformante este foarte mare, de aproape 20%, şi tot creşte, aşa că este aproape imposibil pentru bancheri să rişte o revigorare a împrumuturilor. În al doilea rând, BNR finanţează băncile la scadenţe mici (şapte zile). În traducere liberă, „diferenţa de finanţare între şapte zile şi scadenţa creditelor (unu, doi, cinci, zece ani) este un risc care se regăseşte în costul ridicat al împrumuturilor”, notează analistul Florin Cîţu: „Este adevărat că băncile ar putea să încerce să atragă mai multe depozite pe termen lung, în special de la firme. Sunt sigur că au încercat, doar că niciun client nu acceptă acum scadenţe mari. Economia reală preferă cash-ul, lucru explicabil prin situaţia economică şi perspectivele incerte pe termen mediu”.

RISC? CARE RISC? În al treilea rând, creditul în euro reprezintă încă o concurenţă serioasă. Costul său rămâne foarte mic, iar reducerea cu 0,25 puncte a dobânzii-cheie nu reduce nici pe departe ecartul. Potrivit analiştilor, o reducere cu un punct a indicatorului, la 4,25%, ar însemna, în practică, o ieftinire cu doar 0,3 puncte a dobânzilor la lei. Nimic care să pericliteze dominaţia valutei. „Ba mai mult, intervenţiile BNR în piaţa valutară au eliminat riscul valutar din psihicul cetăţeanului român, reducând şi mai mult costul creditului în euro”, adaugă Cîţu. Altfel spus, nimeni nu se mai teme de o depreciere-şoc a monedei naţionale, în condiţiile în care ştim cu toţii că banca centrală va sări imediat să o apere.

CINE ARE DE CÂŞTIGAT? Există însă şi beneficiari ai reducerii dobânzii-cheie. Ministerul Finanţelor, spre exemplu, se va împrumuta mai ieftin cu cel mult 0,25 puncte, mai ales că, în prezent, pieţele financiare sunt calme. Nu în ultimul rând, bancherii vor folosi oportunitatea pentru a-şi creşte profitabilitatea, micşorând imediat dobânzile oferite la depozite. „Exemplul cel mai bun îl vedem dacă ne uităm la începutul lui 2013. Cum a redus banca centrală dobânda de referinţă de la 6,25 la 5,25%, profitul băncilor a crescut, dar nu pentru că ar fi dat credite mai multe, ci pentru că au redus câştigurile oferite deponenţilor”, conchide Cîţu.