Băncile comerciale vor continua să acorde credite, în special în monedă naţională, unele probleme fiind posibile doar la instituţiile care s-au axat foarte mult pe împrumuturile în valută, a declarat oficialul BNR Mugur Isărescu. \"Nu le dăm sfaturi, nu-i luăm de mînă. (...) Nu vă faceţi griji la creditele în lei. Băncile trebuie să facă ceva cu banii, sucursalele pe care le au trebuie să lucreze\", a afirmat şeful băncii centrale. El a mai spus că băncile orientate puternic pe creditarea în valută ar putea fi obligate să apese pe frînă, dar nu prea mult, \"să nu dea cu capul în parbriz\". Strategia băncilor pe termen scurt şi mediu va fi de constituire a unui portofoliu rezonabil de titluri de stat, „care sînt foarte tentante la o dobîndă de 12%”, potrivit lui Isărescu. Băncile pot transforma titlurile de stat în lichidităţi şi prin operaţiunile repo, unde banca centrală practică o dobîndă apropiată de cea de politiciă monetară, în jur de 10,25% pe an. De asemenea, instituţiile de credite au liber la calcularea indicilor proprii la dobînzile de bază în relaţia cu clienţii. Mişcările de capital din această perioadă se vor mai reflecta în piaţa monetară, dar băncile ar putea să calculeze indici proprii privind dobînzile de bază. \"Cel puţin băncile mari îşi pot promova propriul indice al dobînzii. Ele nu se vor mulţumi să calculeze în legătură cu dobînda de pe piaţa monetară\", a spus Isărescu. Băncile nu pot transfera anomaliile din piaţa interbancară în relaţia cu clienţii şi să-şi afecteze portofoliul. Referindu-se la situaţia din piaţa valutară şi monetară, caracterizată doar prin „atac” asupra leului şi atît, Isărescu a ţinut să precizeze: \"Nu putem interzice swap-ul (operaţiune de vînzare şi cumparare simultană a aceleiaşi sume în două valute diferite, între doi jucători, avînd decontări la cursurile şi datele stabilite la încheierea tranzacţiei - n.r.), dar e interesant că vînzarea în scurt, în lipsă, ca şi vînzarea în lei pe valută fără să ai lei a fost interzisă în SUA şi în Marea Britanie\". Oficialul a explicat că a existat o segmentare a pieţei cu unele bănci care deţineau lichiditate, dar nu doreau să o plaseze la instituţiile de credit cu deficit de lei. Astfel, dobînzile cotate au reflectat mai mult această segmentare, nu o problemă generală de lichiditate. \"Nu putem injecta lichiditate care să băltească. Am injectat lichiditate separat prin Lombard şi alte tipuri de garanţii, iar cei cu nevoie au avut acces la lichiditatea BNR. Pe 24 octombrie, toate băncile şi-au făcut rezerva\", a precizat Isărescu.