Dacă ai noştri ar face ce fac oficialii din Ungaria, FMI ar avea o criză de nervi. Totuşi, diferenţele dintre Ungaria şi România, state aflate într-o situaţie economică similară şi într-un acord aproape identic cu Fondul, sunt uriaşe. Spre exemplu, Ministerul Justiţiei din Ungaria a cerut Curţii Constituţionale o opinie privind posibila neconstituţionalitate a creditelor în valută, argumentând că băncile au abuzat de poziţia lor în relaţia cu împrumutaţii. De asemenea, Ministerul Justiţiei a cerut Curţii o soluţie de modificare a contractelor de creditare în valută, astfel încât să nu fie încălcată legislaţia. „Această situaţie este ultima dintr-o poveste lungă, dar care continuă să genereze un risc de imagine negativă pentru Ungaria. Având în vedere că alegerile au loc în aprilie, chestiunea este clar una foarte politică şi posibil aducătoare de voturi pentru partidul de guvernământ Fidesz”, spune analistul băncii londoneze Standard Bank, Timothy Ash. Impactul asupra băncilor ar putea fi unul major, având în vedere valoarea încă ridicată a portofoliilor de credite în valută. „O decizie împotriva băncilor ar susţine continuarea dezintermedierii financiare, însă există limite în privinţa rapidităţii cu care băncile străine se pot retrage de pe piaţă”, punctează Ash. Reamintim că, la fel ca în România, mulţi unguri au contractat credite în valută în deceniul trecut. Criza financiară globală a cauzat însă o depreciere puternică a forintului şi probleme majore pentru consumatorii cu împrumuturi în monedă străină, în principal în franci elveţieni şi euro. În multe cazuri, costurile lunare ale unui astfel de credit au crescut şi de peste două ori. În ultimii ani, Guvernul a adoptat mai multe măsuri pentru a veni în sprijinul împrumutaţilor, oferind inclusiv posibilitatea refinanţării sau restituirii anticipate la rate de schimb avantajoase. Deciziile Executivului de la Budapesta au cauzat însă pierderi semnificative băncilor din Ungaria.