Creditul în euro a fost eradicat, dar multe împrumuturi sunt totuşi în derulare pentru următorii 10-15 sau chiar 20 de ani. Creditul în lei este promovat acerb de aproximativ 10 ani. Şi totuşi, ce a adus bun acest credit în lei? A eliminat riscul de curs valutar şi l-a introdus pe cel de dobândă. Care dintre cele două riscuri este mai avantajos, sau dimpotrivă, pentru clienţii persoane fizice? Comparaţia dintre rata unui credit în valută echivalent lei sau a unuia în lei pur şi simplu arată că euro rămâne în continuare mai ieftin, fie doar şi numai prin Euriborul negativ.

Când BNR a spus stop creditului în valută introducând acele cerinţe stricte de obţinere a veniturilor solicitantului în valuta creditului solicitat, plus schemele de risc de dobândă şi de curs valutar care duceau la scumpirea creditului pentru persoanele fizice, mai toate băncile s-au îndreptat uşor către creditul în lei. Tendinţa probabil a fost generată nu doar de noile cerinţe impuse de banca centrală, ci mai ales de lipsa finanţărilor în valută a sucursalelor româneşti de către băncile mamă, după criza din 2009.

Pe rolul instanţelor de judecată zac mii de plângeri care acuză creşterea exacerbată a euro în raport cu leul din 2008 până în 2009. Pentru că, după aceea, evoluţia cursului de schimb a fost în parametri normali, nici prea sus, dar nici prea jos. Mai nou, puterea executivă a statului este foarte preocupată de evoluţia ROBOR, în speţă la 3 luni, deşi nici cel la 6 luni nu e de neglijat. Şi atunci se naşte întrebarea: care credit ipotecar este totuşi cel mai bun? Nemulţumiri există permanent.

După ce riscul de dobândă şi-a făcut cât de cât efectul (pentru că majorări ale ROBOR urmează şi în viitor), la sfârşitul lui aprilie 2018, acelaşi tip de credit în lei avea un ROBOR de 2,47% plus marja de 3%, iar rata lunară a urcat deja la 2.647 lei. Un credit în euro avea aceeaşi rată lunară de 477 de euro, dar la un alt curs, de 4,6565 lei pentru un euro la cursul mediu al lunii aprilie de la BNR, mai exact 2.221 de lei. Diferenţa dintre cele două rate, stabilită în lei este de circa 40 de lei.

Explicaţia acestor diferenţe stă în indicele de dobândă luat în calcul în dobânda finală. Astfel, din cauza unui Euribor negativ şi în septembrie 2016 şi în prezent, rata de dobândă a unui credit ipotecar în euro este mai mică decât cea a unui credit ipotecar în lei. Este adevărat, unele bănci comerciale, în lipsa lichidităţilor în euro, sau pur şi simplu din cauza marjei de câştig mai mari, percep o marjă de profit pentru creditele în euro între 5% şi 7%.

Ceea ce este sigur, însă, este că pe moment creditele în euro, chiar cele acordate în 2004-2005, sunt mai ieftine decât cele în lei acordate în momentul de minim istoric al indicelui ROBOR, septembrie 2016. Iar tendinţa continuă.