Reporter: Cum a fost colaborarea cu Paula Seling?

Mihai Trăistariu: Colaborarea cu Paula Seling a fost super din toate punctele de vedere, nu mai vorbesc despre vocea ei, care este excepţională. Este o fată foarte de treabă, am cunoscut-o mai bine decât în trecut. A fost cel mai frumos turneu din cele 16 pe care le-am făcut în străinătate, până acum. O să revin pentru a concerta, pe data de 31 mai, în Kitchener, de Ziua Româno-Canadiană, însă într-o altă formulă decât cea recentă. Albumul de muzică populară pe care îl voi scoate anul viitor îl voi lansa tot în Canada, pentru românii de acolo, astfel că va trebui să optez între unul dintre marile nume ale muzicii tradiţionale: Maria Ciobanu, Irina Loghin sau Sofia Vicoveanca. Traversez Oceanul ca să cânt pentru români: eu am mai susţinut spectacole în SUA, pentru americani, însă toamna aceasta a fost prima dată pe acel continent când am concertat pentru conaţionalii mei.

Rep.: Cum s-a manifestat publicul?

MT: Sălile au fost arhipline. Au fost foarte receptivi, am şi plâns la un concert, la Montreal, pentru că, după ce am terminat de cântat, s-au ridicat în picioare şi m-au aplaudat. Le-am şi mărturisit că am fost impresionat pentru că în România nu m-am simţit atât de respectat. Se mai întâmplă, uneori, în ţară, ca publicul să se ridice în semn de respect pentru artist, dar în general la legendele muzicii româneşti, la cei cu 50 ani de carieră, dar nu la tineri. A fost un public fenomenal: a cântat, a dansat, a fost super.

Rep.: Cum ai petrecut timpul în afara spectacolelor?

MT: În Canada, m-am dus de curiozitate şi am vizitat câteva case de discuri ale unor vedete internaţionale. În rest, am făcut cumpărături, m-am plimbat cu Ioana, logodnica mea, pe la grădina zoologică, am făcut şi câteva fotografii la Cascada Niagara. Ne-am plimbat, dar am profitat de ocazie şi mi-am aranjat şi dantura, m-a costat vreo 4000 de dolari. În Kitchener am cunoscut un stomatolog renumit, căutat de mulţi americani şi chiar de vedete. În România, de vreo zece ani, am evitat să merg la dentist, pentru că mi-e teamă de durere, de boli. Nu am vrut să deschid subiectul, dar am amici care s-au îmbolnăvit de hepatită C la stomatolog. Mi-a fost frică să merg aici, sunt inconştienţi, nu-şi sterilizează instrumentarul, te îmbolnăvesc, mai ai 15 ani şi mori...

Rep.: Ştim că iubeşti animalele, cum ţi s-a părut o grădină zoologică „civilizată”?

MT: Eu sunt un revoluţionar în privinţa asta, mă lupt, însă, cu morile de vânt, dar mai deschid, uneori, subiectul prin emisiuni. Am doi motani acasă şi mai hrănesc şi la bloc încă vreo zece câini şi vreo cinci pisici, deşi unii vecini vor să-i otrăvească. Grădina zoologică canadiană pe care am vizitat-o arată aşa cum ar trebui: în primul rând are o suprafaţă de cinci kilometri, iar animalele sunt hrănite şi îngrijite cum trebuie. La noi nu ştiu dacă un adăpost de animale are mai mult de 500 de metri, importantă este, însă, îngrijirea necuvântătoarelor. Plus că la noi se fură chiar şi din produsele destinate acelor fiinţe, acolo nu se întâmplă aşa ceva. Totul pleacă de la bani.

Rep.: De ce pleacă românii din ţară?

MT: Nu sunt nici canadienii la maximul de civilizaţie, dar sunt mai avansaţi ca noi din toate punctele de vedere. În domeniul artistic, cred că suntem egali, la capitolul... genii, la fel: „creierele” românilor sunt foarte căutate de marile companii, sunt „importate”, practic. Românii valoroşi sunt foarte puţin recompensaţi şi respectaţi în propria lor ţară şi normal că cei mai buni „fug” afară, unde se profită la maxim de calităţile lor. Noi rămânem cu manelele ori cu Sexy Brăileanca...