Foarte multă lume a aflat deja că pe piaţa mondială există o criză financiară cauzată de problemele apărute în august pe piaţa creditelor ipotecare din Statele Unite. Cel puţin trei mari efecte negative a provocat această criză: un blocaj al investiţiilor financiare, ceea ce a dus la o criză de lichidităţi, reticenţa investitorilor de a mai investi în produse financiare cu grad ridicat de risc sau pe pieţe imature, cum sînt cele din Europa de Est şi, cel mai grav, faptul că s-au majorat semnificativ dobînzile. Ca urmare a pierderilor suferite de marile bănci internaţionale şi în condiţiile crizei de lichidităţi, dobînzile de referinţă au crescut substanţial pe piaţa europeană. Astfel, indicele dobînzilor interbancare Euribor, în funcţie de care se stabilesc şi dobînzile în euro acordate de băncile româneşti, a ajuns la aproape 5%, cu peste două puncte mai mare decît anul trecut. De asemenea, Banca Centrală Europeană împrumută băncile la dobînzi medii de 4,7%, cel mai mare nivel înregistrat din 2001. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne aşteptăm ca băncile să crească serios dobînzile la creditele în euro, o mişcare care a început deja în urmă cu peste o lună, cînd o serie de bănci cu mari portofolii de credite ipotecare în euro au anunţat că majorează dobînda la euro cu peste un punct procentual. Ce înseamnă concret acest lucru? La un credit ipotecar în valoare de aprox. 100.000 de euro, pe o perioadă de 25 sau 30 de ani, o creştere cu un punct procentual a dobînzii înseamnă majorarea ratei lunar cu aprox. 150 de euro, ceea ce nu este deloc puţin, mai ales că valoarea ratelor la astfel de credite este foarte ridicată, depăşind de multe ori jumătate din veniturile totale ale unei familii.

De altfel, reprezentanţii BNR au început să avertizeze că ritmul de creştere al restanţelor la credite a urcat îngrijorător de mult în acest an, apropiindu-se de 200%, adică de pragul critic. Mai mult decît atît, veştile pentru anul viitor nu sînt deloc îmbucurătoare pentru cei care au credite sau care intenţionează să contracteze unul nou. Potrivit analiştilor, efectele crizei creditelor ipotecare din Statele Unite se vor face resimţinte cu adevărat abia în 2008 şi 2009. De ce? În primul rînd, pentru că abia atunci vor ieşi la suprafaţă pierderile totale pe care băncile le anunţă cu ţîrîita, pentru a nu crea prea multă panică. Însă cel mai important, în următorii doi ani ajung la scadenţă acele împrumuturi ipotecare cu dobîndă introductorie din Statele Unite, la niveluri extrem de mici, de 1-2 procente pe an, acordate în perioada de glorie a pieţei ipotecare din America. Beneficiarii respectivelor credite vor fi nevoiţi să plătescă de anul viitor dobînzi duble dacă nu chiar triple, ceea ce înseamnă o majorare substanţială a ratei lunare. Totodată, creditele cu dobîndă introductorie au început să se înmulţească şi pe piaţa românească. Este vorba de creditele cu dobîndă fixă în primele luni, în cazul creditelor de consum, sau în primii ani la cele ipotecare, a cărori valori sînt chiar 0 sau dacă nu cu jumătate mai mici decît dobînda reală din următorii ani. Aşadar, aceeaşi problemă, majorarea substanţială a ratelor la rambursarea acestor credite o vor avea de anul viitor şi românii, ceea ce va duce, cu siguranţă, la creşterea în continuare a restanţelor. De asemenea, creşteri de dobînzi au fost anunţate deja de bănci şi în cazul împrumuturilor în lei, în condiţiile în care inflaţia este pe un trend ascendent şi în ciuda faptului BNR, împreună cu Ministerul Finanţelor, se chinuie să păstreze dobînzile la nivelul politicii monetare, refuzînd emiterea de titluri de stat cu dobînzi mai mari.