Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Capre – “Caprirom” a organizat, ieri, o prezentare a unor instalaţii mobile de muls capre. Stela Zamfirescu, preşedintele Asociaţiei “Caprirom”, spune că fermele de capre sînt rentabile, însă pot aduce profituri substanţiale crescătorilor doar dacă ar exista o piaţă de desfacere reală. Din cauza preţurilor mici obţinute de la unităţile de procesare crescătorii preferă să-l vîndă pe piaţa liberă sau să facă brînzeturi, pe care le vînd singuri. “Preţul oferit de procesatori este derizoriu. În UE procesatorii plătesc 0,5 euro pe litrul de lapte de capră, iar 200 de grame de branză lactică, obţinute dintr-un litru de lapte, costă doi euro”, a declarat Stela Zamfirescu. În ceea ce priveşte calitatea laptelui din România este o problemă pe care numai mulsul mecanic al animalelor o poate rezolva. De aceea, ieri, mai mulţi crescători s-au întrunit pentru a li se prezenta avantajele folosirii unor instalaţii de muls. Prezentarea atît teoretică, cît şi practică a fost făcută de Raimondo Mallocci, fermier italian care are şi în România o fermă de creştere a oilor şi caprelor şi care este şi distribuitor de utilaje de muls mecanic. “Investiţia este amortizată în scurt timp pentru că nu este nevoie ca fiecare crescător să îşi procure utilajul. Ei se pot asocia şi, avînd o instalaţie de muls, nu mai este nevoie ca fiecare proprietar de animale să aibă angajaţi 2-3 mulgători, ci patru sînt suficienţi pentru a manevra aparatele pe care să le folosească toţi asociaţii”, a declarat Raimondo Mallocci. “Caprele sînt mai eficiente decît vacile, în special din punct de vedere al furajării”, a mai spus Stela Zamfirescu precizînd că sistemul este valabil la crescători care au adevărate ferme de capre, cu cel puţin 300 de capete, dotate cu aparate de muls. Această afirmaţie se referă la fermierii care fac o afacere din creşterea caprelor şi nu la ţăranii cu două capre ţinute pe marginea drumului. “Mulsul mecanic ajută la creşterea calităţii laptelui şi a produselor procesate, cerinţă importantă pe piaţa europeană. Este posibilitatea fermierului român de a exporta, fără restricţii, produse din lapte de oaie şi capră, pentru că folosind mijloacele de care vorbim, obţinem o scădere a florei microbiene de la 30 milioane de germeni pe ml de lapte, cît se înregistrează la mulsul manual, la numai cîteva sute de mii de germeni pe ml de lapte”, a mai spus Stela Zamfirescu. În prezent, “Caprirom” oferă consultanţă crescătorilor pe care doreşte să îi determine să ajungă la standarde care să le permită să trăiască bine din creşterea animalelor.