LOC PENTRU ABUZURI Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a avertizat într-un interviu pentru postul german de televiziune ARD, că acordul ACTA este dezechilibrat. Acesta a amintit că încă din 2010 a cerut Comisiei Europene să dea dovadă de transparenţă în ceea ce priveşte acordul împotriva pirateriei informatice şi bunurilor contrafăcute. Consultările din PE privind ACTA vor începe cu data de 27 februarie. Între timp, şi premierul Boiko Borisov va retrage, probabil, Bulgaria din acordul controversat antipiraterie şi anticontrafacere, a declarat liderul partidului conservator RZS, Iane Ianev, care a discutat telefonic cu şeful Guvernului. Anterior, RZS anunţa că nu va susţine o eventuală ratificare a acordului comercial în Parlament.

Mii de oameni au luat parte în weekend la proteste coordonate în toată Europa, inclusiv în România, pentru a-şi exprima împotrivirea faţă de acordul antipiraterie şi anticontrafacere ACTA. În ianuarie, 22 de state UE, inclusiv România, au semnat Acordul împotriva pirateriei informatice. Criticii susţin că tratatul ar duce la o monitorizare mult prea intruzivă şi la cenzură. Pe lângă aceste ţări, acordul a mai fost semnat de SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Coreea de Sud. A doua zi după semnare, raportorul PE pentru acord, Kader Arif, a demisionat, denunţând manevre de culise ale oficialilor ce pregătesc tratatul. Decizia sa a intervenit în urma protestelor din Polonia, unde mii de manifestanţi au ieşit în stradă după semnarea acordului.

Tratatul a provocat controverse încă de la publicarea primelor discuţii în acest sens, de către Wikileaks, în 2008, la doi ani după lansarea negocierilor. Detaliile au fost confirmate în 2010. Criticii acordului susţin, printre altele, că ACTA favorizează încălcarea drepturile utilizatorilor de Internet printr-un control asupra datelor confidenţiale ale acestora. Cu toate acestea, ACTA (Acord comercial împotriva bunurilor contrafăcute) nu se referă doar la mediul online, ci la orice tip de comerţ cu bunuri contrafăcute. Dacă va fi ratificat, ACTA propune impunerea drepturilor de proprietate intelectuală în ţările participante şi sugerează stabilirea unor standarde internaţionale privind pedepsirea încălcării legii drepturilor de autor, inclusiv prin detenţie şi amenzi.

CENZURĂ PE INTERNET Iranul a impus noi restricţii pentru accesul la Internet şi a blocat serviciile de mesagerie în ultimele zile, o iniţiativă care ar putea, potrivit unui important deputat conservator, să coste scump regimul. Milioane de iranieni nu şi-au mai putut accesa de joi conturile de e-mail, precum serviciul de mesagerie Gmail al Google, cel de la Yahoo sau Hotmail de la Microsoft, fără vreo explicaţie din partea autorităţilor. Restricţiile nu afectează doar serviciile de mesagerie, ci şi accesarea site-urilor interne sau de actualitate şi motoarelor de căutare străine.

Controlul fluxului de informaţii pe Internet este o preocupare majoră pentru Iran, unde circa 36 de milioane de persoane sunt abonate, dintr-o populaţie de 75 de milioane. Accesul la numeroase site-uri foarte populare, precum Facebook, Twitter şi Youtube, este blocat în Iran. La începutul lui 2011, Iranul a înfiinţat o unitate specializată a poliţiei pentru a lupta împotriva criminalităţii cibernetice în special pe reţelele de socializare, foarte utilizate de opoziţie şi disidenţi. Internetul a jucat un rol major în valul de proteste antiguvernamentale care au afectat Iranul după realegerea contestată a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad în 2009. Regimul de la Teheran blochează majoritatea site-urilor străine, acuzând presa occidentală că participă la un complot vizând Republica islamică, pus la cale de SUA, Israel şi UE, în frunte cu Marea Britanie.