În doar două decenii de economie liberă, România a învăţat bine ce înseamnă sărăcia. Cum capitalismul nu înseamnă doar bunăstare şi creştere economică, iar şocurile perioadei de tranziţie au lăsat urme adînci în ţara noastră, românii au simţit pe propria piele care este preţul democraţiei. Scăpată de grijile uriaşului şomaj din anii ’90, România nu a reuşit să rezolve problemele structurale ale milioanelor de oameni aflaţi în sărăcie. De la opt milioane de români săraci lipţiţi pămîntului în 2000, cînd a fost atins \"recordul sărăciei\" de 35,9% din populaţia ţării, România a ajuns, şase ani mai tîrziu, la doar trei milioane de oameni aflaţi în această situaţie. Putîndu-se compara în sărăcie doar cu unele state din fostul spaţiu sovietic, ţara noastră nu are prea multe motive de bucurie, mai ales că efectele crizei vor fi resimţite de tot mai mulţi români. Potrivit Băncii Mondiale (BM), poderea oamenilor care trăiesc în sărăcie absolută se va modifica, de la 5,7% în 2008, la 7,4% în 2009, iar cea a copiilor aflaţi în această situaţie va avansa de la 7,8%, pînă la 10,7%. BM notează faptul că România a înregistrat în perioada 2003-2008 o perioadă de boom economic, care a fost asociat cu procesul de aderare la UE şi a dus la reducerea rapidă a sărăciei. \"Ponderea sărăciei absolute în populaţie a scăzut de la 35,9% în 2000, la 5,7% în 2008. O mare parte din absorbţia avansului economic a fost condusă de investiţiile private, iar cînd perspectivele de aderare la UE au devenit mai certe, România a devenit o destinaţie de investiţii favorabilă, cu risc scăzut\", se arată în Strategia de Parteneriat a BM cu România. Pentru că diferenţele între cei mai bogaţi şi cei mai săraci s-a accentuat din ce în ce mai mult, iar oraşul este cu mult înaintea satului, BM arată că în mediul rural trăiesc 75% dintre năpăstuiţii României. \"În afară de zonele rurale, copiii, în special cei din familii mari, tinerii, rromii, şomerii şi cei care sînt proprii angajaţi, în special în agricultură, sînt incluşi în categoria cu risc înalt la sărăcie\", se menţionează în raport. Prestigioasa instituţie bancară consideră că progresele realizate pentru reducerea sărăciei sînt în pericol, iar izbucnirea crizei economice actuale va inversa parţial cîştigurile importante realizate în acest segment.

Venitul minim garantat, afectat de criză

Considerat o măsura cu rol pozitiv în ţinerea în frîu a sărăciei, venitul minim garantat ar putea avea suferit din cauza regresului economic. În Strategia de Parteneriat a BM cu România se arată că protecţia socială este una din temele de bază ale împrumutului pentru politici de dezvoltare, care tinde să îmbunătăţească structura şi să crească acoperirea celui mai eficient şi mai bine ţintit program de asistenţă socială - venitul minim garantat, simultan cu reducerea progresivă a acoperirii programelor mai puţin eficiente. Potrivit BM, trebuie luate în calcul, în anii viitori, asistenţa tehnică şi eventuala finanţare pentru a acoperi costurile de implementare ale măsurilor propuse, în special cu scopul de a ajuta la dezvoltarea politicilor şi programelor de activare. Pe de altă parte, decizia recentă a Guvernului de a acorda o pensie minimă de aproximativ o sută de dolari ar putea avea un impact pozitiv asupra gradului de sărăcie. Totodată, Guvernul a crescut şi nivelul resurselor alocate programelor de asistenţă socială, prin cea mai recentă rectificare bugetară. În plus, cuantumul şi perioada de acordare a ajutorului de şomaj au fost şi ele crescute, BM notează că s-au făcut eforturi de a concentra într-un singur organism toate programele sociale - Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, în subordinea Ministerului Muncii, cu o formă unitară a tuturor beneficiilor, un singur sistem de plată şi un singur registru cu beneficiari. Pentru a creşte oportunităţile economice, va fi, de asemenea, important să fie îmbunătăţite legăturile dintre asistenţa socială, educaţie şi politicile de muncă, o atenţie sporită trebuind să fie acordată educaţiei, creşterii numărului de locuri de muncă şi calificării în muncă. În opinia BM, lucrările viitoare, care vor avea ca temă transporturile şi comunicaţiile, vor continua să vizeze interconectarea şi incluziunea socială. Din această lună, venitul minim garantat a fost majorat cu 15%. Nivelul lunar al venitului minim garantat ajunge astfel la 125 de lei pentru persoana singură, 225 de lei pentru familiile formate din două persoane, 313 lei pentru cele formate din trei persoane, 390 de lei pentru cele cu patru persoane, 462 de lei pentru familiile cu cinci persoane şi cîte 31 de lei pentru fiecare altă persoană din familie peste numărul de cinci. Potrivit cercetărilor făcute de Banca Mondială, nivelul venitului minim garantat reprezintă, în prezent, 18% din salariul minim pentru anul 2009, comparativ cu 29% în 2004, acoperind mai puţin de 35% din volumul necesar pentru satisfacerea nevoilor de bază. Totodată, nivelul venitului minim garantat este cu 25% mai scăzut decît indicele internaţional de sărăcie (doi dolari pe zi) care este folosit pentru ţări mai puţin dezvoltate decît România. În plus, pentru gospodăriile mari (peste patru membri), pragul actual este chiar mai scăzut (sub 1,25 dolari pe zi).