GÂNDURI NEGRE Trăim într-o societate care pune mai multă valoare pe calitatea vieţii decât pe viaţa însăşi, iar consecinţele acestei abordări superficiale încep să îşi facă simţit efectul în toţi cei care se confruntă cu pierderea prin sinucidere a celor dragi. Statisticile sunt îngrijorătoare peste tot în lume, fiind înregistrate creşteri ale ratei sinuciderilor. Mii de cazuri sunt legate de criza financiară globală, un număr deosebit de mare fiind înregistrat în ţările în care se constată o pierdere masivă a locurilor de muncă, pe fondul măsurilor de austeritate. Un studiu internaţional a indicat că s-au înregistrat cu 5.000 mai multe sinucideri în Europa şi America de Nord în 2009, primul an după ce crash-ul bancar a generat criza economică, cu mult peste media normală a unui an.

Cercetătorii au legat creşterea numărului de sinucideri de creşterea cozilor la ajutorul de şomaj, în condiţiile în care circa 34 de milioane de persoane din întreaga lume şi-au pierdut locurile de muncă în timpul crizei, dar şi de falimente sau de pierderea locuinţelor. Potrivit analizei ratelor de suicid în 45 de ţări din Europa şi America de Nord, tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani sunt o categorie deosebit de vulnerabilă. Bărbaţii, de obicei principalii susţinători financiari ai familiei, au fost mai afectaţi de recesiune decât femeile. Cercetătorii au declarat că există dovezi că numărul sinuciderilor a crescut brusc în ţările în care rata şomajului a fost relativ scăzută înainte de criza creditelor. De asemenea, cercetătorii de la universităţile Bristol, Oxford şi Hong Kong au avertizat că este posibil ca amploarea problemei să fie subestimată, în condiţiile în care studiul nu a inclus toate ţările grav afectate de criza financiară. Tentativele de suicid ar putea fi de 40 de ori mai frecvente decât sinuciderile, iar pentru fiecare tentativă de sinucidere există aproximativ zece persoane cu gânduri sinucigaşe.

TIMP PREŢIOS În Canada, statistica este de-a dreptul înfricoşătoare. Rata suicidului a crescut cu 24% în ultimii ani, la tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani. De fapt, sinuciderea este a doua cea mai des întâlnită cauză a morţii la tinerii cu vârste între 10 şi 24 de ani. De cele mai multe ori, înaintea tentativei reuşite se înregistrează cel puţin o alta dejucată sau nereuşită, iar răgazul dintre cele două oferă specialiştilor şi familiilor victimelor ocazia de a interveni, dar, de cele mai multe ori, tratamentul acordat nu reuşeşte să inspire încrederea sau voinţa de a trăi tinerilor.

Cadrele didactice din Canada au urmat o serie de cursuri ajutătoare pentru a sesiza din timp tipul de comportament care poate duce un adolescent la sinucidere. S-a descoperit că tinerii care decid să îşi curme viaţa au avut dificultăţi la şcoală, de la lipsa de atenţie la cursuri la chiul şi note mici. Urmează apoi pierderea interesului pentru orice activitate şcolară sau extraşcolară: tinerii nu mai interacţionează cu propria familie şi cu prietenii, iar relaţiile lor sentimentale eşuează. Mulţi dintre adolescenţii canadieni şi-au dat seama că au probleme pe care nu le pot rezolva singuri şi au apelat la ajutor specializat la şcoală sau la clinici private, numai că tratamentul primit nu le-a stopat decizia de a se sinucide. Chiar şi aşa, psihologii şi sociologii din cadrul Universităţii McGill, ajutaţi de medicii care oferă primul ajutor în cadrul Spitalului Pediatric din Montreal, consideră că sunt foarte importante tratamentul şi felul în care trăiesc tinerii după o primă tentativă de sinucidere, recomandând multă grijă şi chiar internarea acestora, în încercarea de a-i reda vieţii.