Problemele cotidiene pot creşte semnificativ riscul de depresie, boală de care suferă deja peste două milioane de români, potrivit Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate. Peste 350 de milioane de persoane din lume suferă de depresie, iar numărul celor care intră în depresie este într-o creştere alarmantă, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), prezentat de Centrul de consiliere şi educare pentru sănătate. În opinia specialiştilor, factorii declanşatori ai bolii secolului sunt diferiţi în prezent faţă de acum câteva decenii, dificultăţile economice, şomajul, catastrofele şi conflictele fiind cauzele care pot creşte semnificativ riscul de depresie. ”Netratată la timp, depresia poate duce la sinucidere, iar anual, numărul persoanelor care au ales să-şi pună capăt zilelor ajunge la un million, în lume. În acest context, psihologii trag un puternic semnal de alarmă şi consideră că un tratament aplicat din timp poate opri boala să escaladeze în forma sa cea mai gravă - dorinţa de sinucidere sau chiar sinuciderea”, se arată într-un comunicat al Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate. Specialiştii au mai constatat că tinerii de astăzi sunt mai depresivi faţă de tinerii din generaţiile trecute, deoarece factorii declanşatori din actualitate sunt mai numeroşi şi mai variaţi. ”Tinerii se confruntă cu efectul unei rate crescute a divorţurilor, cu efectul plecării părinţilor la muncă în străinătate, cu încercarea aproape disperată câteodată de a fi la înălţimea cerinţelor societăţii de consum - haine de firmă, telefoane deştepte, tot ce acum este apreciat şi înainte nici măcar nu exista”, afirmă psihologul Mihaela Sârbu, preşedintele Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate. Printre factorii declanşatori ai depresiei în rândul tinerilor se mai află explozia de tehnologie şi de concepţii exportate, coroborate cu timpul din ce în ce mai puţin pe care părintele îl acordă copilului, lipsa de mişcare şi de activităţi sănătoase, monotonia etc. ”Toate acestea duc inevitabil la stres, anorexie, comportamente bizare, consum de droguri şi alcool şi, evident, la depresie, iar numărul de sinucideri în rândul tinerilor a crescut alarmant şi numărul celor care intenţionează să întreprindă acţiuni pentru combaterea fenomenului nu acoperă nevoile reale. De asemenea, lipsa unui mediu stabil și sănătos în familie, lipsa de comunicare directă (nu prin intermediul mijloacelor indirecte - Facebook etc.), slaba acoperire a nevoilor de bază - alimentaţie sănătoasă, mişcare, chiar şi micile articole vestimentare care ne oferă mici bucurii, lipsa sau slaba exprimare afectivă - prin gesturi ale apropiaţilor duc inevitabil la nemulţumiri şi acumulează frustrări care dacă nu sunt manifestate sau conştientizate se transformă în simptome fizice, comportamentale şi instabilitate emoţională”, arată psihologul. Principalele simptome, explică psihologul, sunt: tristeţea, apatia, iritabilitatea, izolarea socială, pierderea interesului pentru orice activitate, pierderea interesului pentru activitatea sexuală, nimic nu ne mai bucură şi nu ne mai produce plăcere sau stârneşte interes. Persoana care se apropie de depresie sau are deja una nu se mai îngrijeşte, nu îşi mai schimbă hainele, nu mai face duş, mănâncă mai mult decât de obicei sau nu are poftă de mâncare, suferă de insomnie sau hipersomnie.