Dolarul american este marele câştigător al crizei bancare din Cipru. Între 1 şi 26 martie, el a câştigat 1,5% în faţa euro, iar regresul monedei unice s-a transmis mai departe şi celorlalte valute din regiune. Forintul şi leul au marcat cele mai mari scăderi în faţa dolarului, de 4,7%, respectiv 2,8%. Zlotul polonez a scăzut cu 2,3%, în vreme ce coroana cehă a pierdut circa 2%. Lira sterlină a reuşit să stagneze, în perioada analizată, ceea ce spune multe. Avansul dolarului a venit şi pe fondul unor rezultate pozitive ale economiei americane, însă aprecierea în faţa euro este, fără doar şi poate, o reacţie a pieţei la problemele din Cipru. „Nu putem estima încă efectele pe termen mediu şi lung ale crizei. Actorii implicaţi au ieşit şifonaţi din cauza situaţiei la care s-a ajuns acolo (magazine fără provizii, populaţie fără cash), dar şi ca urmare a precedentului creat prin taxarea depozitelor bancare”, spune directorul Noble Securities România, Victor Safta. Ce urmează este, din păcate, uşor de estimat. Problemele din martie nu au făcut decât să accentueze scăderea anuală a euro şi a valutelor legate de el, astfel că o corecţie majoră şi, implicit, o inversare a trendului pare imposibilă. „Este mult mai probabil ca o serie de indicatori americani să-şi continue parcursul favorabil, în vreme ce mai multe ţări din Uniunea Europeană (şi mai ales din zona euro) nu se apropie încă de relansare”, conchide Safta. Marea problemă a UE este însă alta - modalităţile de rezolvare a crizelor sunt tot mai „creative”, dar într-un mod „sensibil” pentru investitori.