Perspective sumbre. Preţurile alimentelor la nivel mondial au atins, în ianuarie, un nou nivel record, iar vremea nefavorabilă din întreaga lume ar putea majora şi mai mult costul alimentelor, o problemă care a aprins deja scânteia protestelor în Orientul Mijlociu, a anunţat, ieri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, le-a cerut liderilor lumii să pună pe primul plan alimentele şi să fie conştienţi de necesitatea unor măsuri menite să reducă volatilitatea preţurilor alimentelor. ”Ne vom confrunta cu o tendinţă mai largă de majorare a preţurilor materiilor prime, inclusiv a alimentelor”, a declarat Zoellick. Indicele lunar al FAO, care măsoară modificările de preţ ale unui coş de produse, inclusiv cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr, a înregistrat o valoare record în decembrie, peste nivelul record înregistrat în iunie 2008, care a provocat revolte în unele state, din cauza preţului ridicat al alimentelor. Mai mult, preţul la carne şi zahăr a crescut şi mai mult, ajungând la nivelul maxim din 1990. De aceea, FAO avertizează în legătură cu o posibilă creştere a inflaţiei, revenirea la măsurile protecţioniste, pentru asigurarea aprovizionării pieţelor proprii, precum şi cu revolte asemănătoare celor din 2008. Unele state au început să-şi adune stocuri de alimente pentru a contracara efectul majorării preţurilor şi pentru a limita tulburările sociale, în timp ce continuă estimările privind vremea nefavorabilă. Ţinând cont de criza preţurilor alimentelor din 2007/2008, Banca Mondială estimează că aproximativ 870 de milioane de persoane din statele în curs de dezvoltare suferă de foame sau de malnutriţie. FAO estimează că numărul acestora ar putea creşte la 900 de milioane.

Măsuri protecţioniste. Indonezia, cea mai mare economie din Sud-estul Asiei, a cumpărat, săptămâna trecută, 820.000 de tone de orez, ceea ce a dus la majorarea preţului acestui aliment. De asemenea, statul asiatic a decis să suspende taxele de import pentru orez, boabe de soia şi grâu. Şi Algeria a decis, săptămâna trecută, să cumpere aproape un milion de tone de grâu şi a decis accelerarea importurilor de cereale, pentru a-şi majora stocurile. Deşi, deocamdată, analiştii nu prevăd o repetare a crizei alimentare din 2008, acest lucru depinde de fapt de mai multe cauze, aşa cum sunt preţul petrolului ori dificultăţile prin care trec băncile centrale. În ţări precum China, India ori Brazilia, creşterea preţurilor la alimentele de bază este reprezentată de procentaje ridicate. Din acest punct de vedere, analistul de la IGMarkets, Daniel Pingarrón, susţine că există trei cauze: dezastrele climatice, care au modificat cererea şi oferta, deprecierea dolarului şi folosirea materiilor prime ca valori pentru investitori, puşi în faţa instabilităţii pieţelor financiare. În aceste condiţii, atât G20, cât şi ONU au situat problema pe agendele lor. Deocamdată, Franţa, care prezidează grupul ţărilor industrializate şi emergente, a cerut un raport urgent Băncii Mondiale, pentru a verifica impactul creşterii preţurilor la alimente şi a evita totuşi măsurile protecţioniste.