ANUL SE ÎNCHEIE PE PLUS În momentul de faţă, economia României îşi consolidează ieşirea din recesiune şi, orice s-ar întâmpla în ultimul trimestru al anului, vom încheia anul pe plus, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR). El a mai spus că, deşi agricultura a crescut cu 22% în trimestrul III, cea mai mare pondere în PIB a avut-o industria. „Este limpede că avansul se consolidează. Există multe voci care spun că agricultura ne-a scos din impas în acest an, însă trebuie să ne uităm la ponderea fiecărei ramuri în PIB. Agricultura are o pondere mică, dar a avut o creştere rapidă. Maximul recoltei a fost în trimestrul III. Şi la construcţii a fost o creştere mare, dar cel mai important rol l-a avut industria, e drept, vorbim despre sectoarele cu capital străin”, a comentat Vasilescu. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), economia a crescut cu 1,8%, în trimestrul III, susţinută de creşterile din agricultură (22,1%), construcţii (6,9%) şi industrie (5,9%).

BANI PRIN ÎNVĂLUIRE În acest context, BNR vrea ca banii din bănci să ajungă la companii şi să sprijine producţia, care poate sprijini mai departe consumul, prin locuri de muncă şi salarii. „Nici nu se gândeşte cineva acum la încurajarea consumului prin creditare. Ceea ce ne interesează acum este ca banii pentru consum să ajungă prin învăluire - băncile să dea credite companiilor, companiile să facă locuri de muncă şi să dea salarii mai mari şi astfel să ajungă bani din bănci la populaţie pentru consum”, a explicat Vasilescu.

UE ARDE Totuşi, mulţi comentatori avertizează că perspectiva economică a UE şi, implicit, a României, pentru anul viitor este „cenuşie”, fiind mai delicată decât în urmă cu trei ani. „Uniunea monetară este defectă. E mult mai greu să reconstruieşti o casă atunci când ea arde. Ce se conturează ca soluţie în momentul de faţă este o stingere parţială a focului, pentru că nu se ating viciile de fond ale Uniunii Europene. Liderii comunitari trebuie să încerce să stingă focul şi să umble la designul uniunii monetare, căreia îi lipsesc construcţii de bază. Dacă nu se modifică designul, nu văd cum poate supravieţui”, a declarat economistul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe. Potrivit spuselor sale, marea întrebare este dacă noul val de recesiune va fi de adâncime sau nu va complica peste măsură situaţia băncilor: „Dacă recesiunea va fi adâncă, semnificativă, băncile vor avea o atitudine de arici şi vor fi foarte reticente. În fapt, criza nu vine acum, ci criza a rămas. Ne confruntăm cu un nou val de recesiune deoarece supraîndatorarea unor state şi a sectorului privat a făcut ca bilanţul băncilor să fie în continuare cenuşiu, iar situaţia guvernelor s-a înrăutăţit”. Dăianu mai susţine că, în ultimii ani, a existat o senzaţie falsă de prosperitate la nivelul UE, când, de fapt, s-a trăit pe datorie.

CREŞTEREA VA ÎNCETINI De aceeaşi părere este şi economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, care spune că probabilitatea ca nivelul creşterii economice să atingă anul viitor ţinta de 2% a scăzut, tocmai pentru că în 2011 este consemnată o creştere mai mare decât cea estimată. „Fixarea unui deficit bugetar prudent indică acest risc şi este o măsură menită să acopere efectele negative ale încetinirii creşterii”, a declarat Lazea. El a mai spus că, din punct de vedere al finanţelor publice şi băncilor, România se situează în prezent la un nivel mult mai bun decât în 2008.