PE INVERS Statul poate interveni în economie pentru a limita ciclurile economice şi efectele negative asupra societăţii, dar, în cazul României, unde politicile au fost întotdeauna prociclice, „este de preferat ca statul să se abţină de la intervenţii”, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „După criza din 1929 - 1933, economiştii au ajuns la concluzia că există cicluri. Când vine declinul şi apar şomajul, sărăcia şi conflictele, statul trebuie să compenseze (să aibă cheltuieli mai mari - n.r.). Cu alte cuvinte, politicile trebuie să fie contraciclice. Dacă ai planuri prociclice (austeritate în timp de criză, spre exemplu - n.r.), mai bine nu intervii, pentru că faci rău. Comportamentul anticiclic trebuie să fie regula de bază a statului - să acţioneze înţelept prin restrângerea cheltuielilor publice şi deficitelor bugetare în perioadele de expansiune şi să-şi majoreze cheltuielile în fazele de contracţie a economiei”, spune Mugur Isărescu. El precizează că înţelege dificultatea cu care un politician poate să aplice asemenea principii, „mai ales că în perioadele de expansiune este un sentiment pozitiv la nivelul întregii societăţi”: „Dacă eşti în faza electorală, cu greu te poţi abţine să nu faci cheltuieli. Cum adică să-i laşi o situaţie bună celui care vine după tine şi care poate fi de la opoziţie?”

PISTELE FALSE ALE CREŞTERII Isărescu arată totuşi că o corecţie a economiei care vine după o perioadă de creştere în care statul a acţionat prociclic forţează păstrarea politicii. „Asta este problema României - pentru că nu are resurse să devină anticiclică, a rămas prociclică”, explică guvernatorul BNR, adăugând că, în prezent, lumea trece printr-o perioadă în care politicile monetare sunt puse sub semnul întrebării. „Ce poate face o bancă centrală? Se ocupă cu stabilizarea preţurilor, în vreme ce politica fiscală se îngrijeşte de creşterea economică. De ce? Pentru că o creştere suplimentară a masei monetare, în scopul susţinerii economiei, se duce, de regulă, în preţuri. Reversul este foarte periculos. Scăderea masei monetare are un impact puternic asupra avansului, ceea ce explică injecţiile masive de lichiditate făcute de Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală din SUA”, arată Mugur Isărescu. România nu s-a confruntat cu o scădere a masei monetare, pentru că bancherii nu au avut multe active toxice, precum cei din SUA sau din statele zonei euro. „Trebuie să fim foarte atenţi când spunem că putem stimula creşterea prin politică monetară. Sunt multe piste false aici, precum susţinerea PIB-ului prin curs sau dobânzi. Astă vară, au amuţit toţi cei care afirmau că dacă se face cursul 5 lei/euro vom avea creştere. Teoria cu deprecierea care ajută s-a inversat. Nu cred că ţara asta va înfăptui miracolul creşterii economice fără investiţii”, mai spune şeful băncii centrale. Cât despre reducerea dobânzilor, el motivează că nu s-ar sprijini consistent creditarea. „Fără investiţii străine, resursele trebuie atrase din piaţa internă, deci remunerate corespunzător”, conchide guvernatorul BNR.