Creşterea economiei româneşti va încetini în primul semestru al anului, în urma reducerii cheltuielilor gospodăriilor, a reducerii investiţiilor estimate şi a comprimării ratei de creştere a exporturilor, susţin analiştii OTP Bank.

Chiar dacă va încetini în primele şase luni, creşterea PIB-ului are perspective solide de redresare ulterioară şi va ajunge la 2,8% la finalul anului. La acest rezultat va contribui faptul că inflaţia intră pe o pantă de declin, în urma relaxării efectelor de bază şi a slăbirii presiunilor preţurilor, pentru a atinge pragul de 6,5% la final de an. În aceeaşi măsură, ratele dobânzilor vor rămâne stabile, după ce BNR a oprit ciclul de majorare a ratei de referinţă, care ar putea rămâne la nivelul actual până la jumătatea anului, conform analizei.

Performanţa recuperării economice a anului trecut, când România a consemnat o creştere de 4,9%, a marcat şi schimbări structurale din perspectiva contribuţiilor sectoriale în formarea PIB. Astfel, dacă anul trecut creşterea, mai ales cea din trimestrul patru, a fost alimentată de sectorul construcţiilor şi o scădere mai mică decât cea aşteptată pentru agricultură, în 2023 este aşteptat ca aportul construcţiilor să se comprime, în timp ce retailul va rămâne la un nivel stabil, iar serviciile şi industria vor marca creşteri uşoare.

"Explicaţia încetinirii creşterii vine din economia reală, unde consumul privat, al gospodăriilor, se va diminua în directă relaţie cu puterea de cumpărare şi nivelul salariilor reale. În acelaşi timp, nivelul tarifelor pentru energie s-a stabilizat după ajustarea cererii şi a consumului la nivel european, conjugate cu efectele unei ierni mai blânde, şi pare că situaţia gravă din urmă cu doar câteva luni a trecut. O nouă apreciere a preţurilor la energie ar putea avea loc în ultima parte a anului, când înainte de debutul iernii vor fi constituite cea mai mare parte a rezervelor de gaze", au raportat analiştii OTP Bank.

În primele luni ale acestui an, nivelul inflaţiei a fost încă sub efectele trimestrului patru din 2022, ceea ce a şi motivat evoluţia atipică din luna februarie, când nivelul a urcat uşor, la 15,5% comparativ cu luna ianuarie, explicaţia regăsindu-se în inflaţia de bază, încă în creştere. Pentru moment tendinţa generală estimată se păstrează, pe măsură ce poziţionarea preţurilor bunurilor scade, iar cea pentru servicii urmează aceeaşi direcţie, chiar dacă cu un ritm mai redus.