PRO ȘI CONTRA Chiar dacă unele state din Europa de Est înregistrează cele mai semnificative creșteri economice de la criza financiară din 2008 încoace, avansul vine cu un cost - inflația rămâne scăzută, iar țări ca România și Polonia se confruntă chiar cu cea mai îndelungată perioadă de declin al prețurilor, în timp ce ratele dobânzilor sunt la un nivel-record scăzut în regiune, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg. Dar, în condițiile în care economiile din regiune funcționează aproape de potențialul lor, autoritățile sunt în stare de alertă din cauza efectelor revenirii inflației. Și în timp ce datele preliminare arată că avansul PIB-ului în toate cele șase state din Europa de Est a depășit nivelul din zona euro în primul trimestru din 2017, ritmul de creștere riscă să se reducă, avertizează analiștii de la Capital Economics Ltd - „Limitările legate de capacitate devin o piedică în Europa de Est, cu un PIB combinat de aproape 1.000 miliarde dolari. Lipsa forței de muncă va afecta creșterea economică, iar orice noi măsuri de stimulare vor înrăutăți doar riscurile inflaționiste, într-o perioadă în care redresarea din piața materiilor prime majorează deja prețurile“.

RISCURI MARI Luna aceasta, Comisia Europeană a estimat pentru 2018 o încetinire a creșterii în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovenia și o ușoară accelerare în Cehia. Guvernele din Europa de Est depind de măsurile de politică monetară și fiscală pentru a stimula creșterea economică, care anul trecut a fost afectată de nivelul mai scăzut de fonduri europene absorbite. Măsurile - de la majorarea alocațiilor pentru copii în Polonia la multiplele reduceri de TVA din România - au stimulat cheltuielile de consum și au ajutat la reducerea decalajului față de statele mai bogate din Europa Occidentală, potrivit Bloomberg - „Dar riscul apariției dezechilibrelor forțează băncile centrale să renunțe la înăsprirea politicilor monetare. Fondul Monetar Internațional a cerut autorităților să se pregătească pentru reducerea măsurilor de stimulare. Toate economiile din regiune - cu excepția Estoniei - operează la sau peste capacitatea completă, conform estimărilor FMI, fiind expuse la creșterea inflației“. Banca Centrală a Cehiei, spre exemplu, a eliminat în aprilie pragul minim de 27 coroane pentru un euro, stabilit în noiembrie 2013, permițând flotarea liberă a monedei naționale. Decizia vine după ce în februarie rata inflației a ajuns la 2,5%, peste ținta de 2% a instituției.

GATA! Pe de altă parte, Polonia și România așteaptă momentul potrivit să încheie perioada-record în care nu s-au modificat ratele dobânzilor. „Datele de la începutul lui 2017 arată clar că nu mai există spațiu sau necesitate pentru politici stimulative“, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Totuși, regiunea a depășit perioada de încetinire din 2016, înregistrând în primul trimestru din 2017 creșteri anuale ce variază de la 2,9% în Cehia la 5,7% în România. Ritmul de creștere al economiei Ungariei a fost mai mult decât dublu (4,1%), în timp ce expansiunea Poloniei a fost de 4%. Monedele din Europa de Est au avut luna trecută cinci dintre cele mai bune șase performanțe față de euro (din piețele emergente - n.r.), pe fondul aprecierii semnificative a zlotului polonez și a forintului ungar. „Ratele de creștere ar trebui să fie susținute în 2017, deoarece ele sunt sprijinite de majorarea absorbției de fonduri europene. Dar ne punem întrebări privind viitoarele evoluții, ținând cont că intrările de fonduri în regiune ar putea fi afectate de Brexit“, avertizează analiștii intervievați de Bloomberg.