Poate dacă, în ceasul al 12-lea măcar, s-ar fi însoţit măsurile de austeritate cu instalarea unui nou premier competent care să dea coerenţă actului guvernamental, dacă s-ar fi tăiat din faşă orice asociere cu grupul Udrea-Cocoş, atunci poate am fi avut o şansă, ca ţară, şi românii nu ar fi ajuns la o asemenea debusolare şi neîncredere în clasa politică. Şi ca tot tabloul economic actual să fie complet, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a declarat, la postul public de radio, că populaţia va simţi o creştere a nivelului de trai abia în 2012, deşi economia ar putea avansa anul viitor chiar cu mai mult de 1,5%, întrucât este nevoie de un an şi jumătate pentru ca îmbunătăţirea să fie sesizabilă la nivel general. Oficialul BNR a arătat că este posibil ca anumite categorii ale populaţiei să simtă îmbunătăţirea mai devreme, dând ca exemplu exportatorii, unde se înregistrează o creştere “sensibilă” de aproape 12 luni, iar dacă tendinţele vor continua, sectorul va închide acest an în urcare cu 20%. Întrebat cât va mai fi rău şi când va începe binele pentru populaţie, Isărescu a spuns: “Depinde de ce înseamnă răul şi binele. Pentru un doctor operaţia nu înseamnă rău, înseamnă bine, pentru pacient, până nu iese din sala de operaţie şi nu scapă, e rău de tot”. Potrivit lui Isărescu, sarcina BNR este în primul rând să spună care e adevărul, chiar dacă uneori acesta este cinic, iar în al doilea rând, să spulbere iluziile periculoase pentru populaţie. Şeful băncii centrale mai spune că ajustarea sectorului public trebuie continuată şi finalizată, deşi există rezistenţă din partea sistemului, pentru că întârzierile ar putea duce la o corecţie din partea pieţei, mult mai dureroasă şi brutală. El a explicat că în situaţia unei ajustări inevitabile, “strângerea curelei” se poate realiza fie prin majorarea de impozite, ceea ce s-a întâmplat deja, fie prin reducerea veniturilor nominale. Isărescu consideră că “o schimbare a Guvernului, chiar în următoarele patru luni, nu ar afecta stabilitatea macroeconomică dacă viitorul executiv va fi serios şi va continua programul inevitabil de ajustare. În opinia oficialului BNR, dacă România nu avea acord cu FMI, ajustarea deficitului extern s-ar fi făcut mult mai rapid, nu de la 12% la 5% din PIB, ci de la 12% PIB la 0, adică populaţia ar fi consumat doar cât se producea. FMI prognozează că Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor, unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai nivelului de trai, va reveni în România la nivelul din anul 2008 abia în 2013. El s-a arătat convins că România va primi următoarea tranşă din acordul stand-by cu FMI, arătând că singura problemă a autorităţilor este modul greoi şi “gălăgios” cu care pun în aplicare măsurile.