Milioane de oameni afectaţi. Creşterea nivelului mării ar putea ameninţa 180 de oraşe de coastă din SUA până în 2100, potrivit unui studiu al Universităţii Arizona. Coastele din Golf şi sudul Atlanticului ar putea fi cel mai grav afectate. Oraşe precum Miami, New Orleans, Tampa sau Virginia Beach ar putea pierde până la 10% din suprafaţa de teren.

Cele mai recente previziuni ştiinţifice indică faptul că până în 2100, nivelul mării va creşte cu circa un metru sau mai mult. În ritmul actual al încălzirii globale, nivelul apei ar urma să crească şi din 2100 încolo cu circa un metru în fiecare secol. În oraşele identificate de cercetătorii Universităţii Arizona trăiesc 40,5 milioane de oameni, potrivit ultimului recensământ. Dintre acestea, 20 de oraşe au peste 300.000 de locuitori. În ritmul în care se produc emisiile nocive, proiecţiile arată că temperaturile medii globale vor fi cu 13 grade Celsius mai mari în 2100 decât în prezent. Din cauza acestei încălziri, gheţarii din Groenlanda şi Antarctica se vor topi, iar nivelul apelor în zona SUA va creşte cu 6-8 metri în următoarele secole. La trei metri, deja 20% din suprafaţa respectivelor oraşe va fi inundată. De asemenea, 10% din suprafaţa unor oraşe mari, printre care New York şi Boston, va fi afectată.

Ritm accelerat. Şi nivelul apelor Mării Mediterane va creşte cu până la 70 de centimetri până la finele acestui secol şi cu cel puţin 35 de centimetri până în 2100, arată un studiu realizat de Institutul Spaniol pentru Oceanografie, care a măsurat pentru prima dată impactul schimbărilor climatice asupra acestei mase de apă. Creşterea nivelului mării este cauzată de factori precum presiunea atmosferică, temperatura şi masa de apă existentă. La acestea se adaugă fenomenul topirii gheţurilor de la poli şi emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Apă potabilă. Folosind nanoparticule de argint, cercetătorii Universităţii McGill din Canada au reuşit să producă apă potabilă într-un mod ieftin şi simplu, descoperire ce ar putea fi de folos comunităţilor care nu au acces la apă curată în întreaga lume. Cercetătorii canadieni au folosit un filtru din hârtie poroasă absorbantă, acoperit cu nanoparticule de argint, luând modelul grecilor şi romanilor, care îşi păstrau apa curată în vase argintate. Nanoparticulele de argint sunt foarte eficiente în eliminarea bacteriilor şi reuşesc să producă o apă care se încadrează în standardele Agenţiei Naţiunilor Unite de Protecţie a Mediului. Rezultatele studiului ar putea fi aplicate în situaţii de genul cutremurului ce a avut loc recent în Noua Zeelandă sau în alte situaţii de calamitate, în care este vitală obţinerea apei potabile într-un mod ieftin şi rapid.