SEMNE BUNE, SEMNE RELE Capacitatea Guvernului de a creştere salariile bugetarilor depinde „în mod crucial” de continuarea reducerii personalului din sectorul public şi de posibilitatea creşterii veniturilor la buget, a declarat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks. „Cele mai recente date de care dispunem arată că anumite rezultate ale reformei încep să se facă simţite - în sectorul privat au avut loc măriri de salarii, deşi ele rămân modeste. Şomajul a mai scăzut şi a început un proces de creare a noi locuri de muncă. În sectorul public, Guvernul trebuie să genereze resurse pentru mărirea lefurilor”, a spus Franks. Reprezentantul FMI a adăugat că, deşi prognoza de creştere economică pentru 2012 a României va fi revizuită în scădere, ţara noastră este mai rezistentă la şocuri decât în 2008: „Deficitul de cont curent şi cel fiscal sunt mult mai mici. Şi inflaţia s-a diminuat. Sistemul bancar rămâne bine capitalizat şi supravegheat îndeaproape de BNR. Problema cu care ne confruntăm este că alte zone ale Europei au devenit deosebit de fragile, iar şocurile de acolo ar putea lovi dur România”.

BAZELE BUGETULUI PE 2012 O nouă misiune a FMI soseşte mâine în România, pentru a discuta cu Guvernul construcţia bugetului pe 2012. Se porneşte de la o prognoză de creştere economică de 2,3 - 2,5% şi un deficit bugetar în limita a 3% din PIB, ţintă asupra căreia insistă Comisia Europeană. De asemenea, cei de la FMI vor încerca să afle de la autorităţi de ce au încetinit reformele în domeniul companiilor de stat. Iniţial, bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4% în 2012, corespunzătoare unui PIB de 590 miliarde lei, potrivit calculelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În consecinţă, deficitul bugetar proiectat iniţial pentru anul viitor s-ar ridica la 17,7 miliarde lei, în scădere cu 6,3 miliarde lei faţă de nivelul programat pentru anul în curs.

UN DEFICIT GREU DE SUSŢINUT Totuşi, României îi va fi greu să susţină un deficit bugetar de numai 3%, în condiţiile în care dobânzile pe care le plăteşte pentru finanţare sunt ridicate. De la începutul anului şi până acum, Ministerul Finanţelor a luat împrumuturi de 41,34 miliarde lei şi 1,401 miliarde euro, prin emisiuni de titluri de stat. Totuşi, din septembrie şi până la mijlocul lui octombrie, MFP a respins trei licitaţii din zece pentru vânzare de titluri de stat, pentru că a considerat că sunt prea scumpe. În plus, chiar dacă Finanţele au acceptat, în august şi septembrie, dobânzi în creştere, planul de finanţare nu a fost îndeplinit.