Contrar celor prezentate de unii reprezentanți ai Guvernului, informațiile oficiale demonstrează că creșterea salariilor din sănătate este corelată cu scăderea corupției personalului din sănătate, potrivit Solidaritatea Sanitară.

Creșterea salariilor angajaților din sănătate este corelată și cu creșterea mulțumirii pacienților privind calitatea serviciilor medicale. Suplimentar, creșterea salariilor din perioada 2015-2017 este corelată cu o scădere a plăților informale cu 9 puncte procentuale. Principalele informații sunt obținute din sursele oficiale, abilitate în culegerea datelor privind impactul „șpăgii în sănătate” și nivelul de satisfacției al pacienților. Este vorba de datele culese și publicate constant de Ministerul Sănătății, obținute în cadrul Mecanismului de feedback al pacientului (1).
Analiza acestor date oficiale (accesibile publicului) efectuată de experții Federației „Solidaritatea Sanitară” indică următoarele:
- Impactul „șpăgii în sănătate” este mult mai mic decât cel vehiculat de unii oficiali. Datele demonstrează o pondere mică a condiționării actului medical, situată la cca. 3%. Precizăm că aceste date nu indică faptul că 3% dintre salariați condiționează furnizarea serviciilor medicale, ci este vorba de faptul că 3% dintre pacienți au indicat că prestarea actului medical le-a fost condiționată, în multe cazuri fiind vorba de aceleași persoane care au un astfel de comportament inadecvat statutului profesional.
- O scădere a ponderii condiționării actului medical concomitent cu creșterea salariilor (valabilă în măsura în care creșterea salariilor a fost făcută pe criterii etice). Scăderea este pe măsura creșterilor salariale reale, nu pe ceea a creșterilor salariale prezentate de Guvern (2).
- Ponderea condiționării actului medical este influențată de înșelarea așteptărilor salariale: distanța mare dintre promisiunile guvernamentale și realitatea resimțită de salariați diminuează viteza de scădere a acestei variabile. - Având în vedere tipul de informații culese în cadrul acestui mecanism, Ministerul Sănătății nu asimilează plățile informale cu corupția (deoarece nu culege informații pe tema plăților informale). Considerăm că această abordare este corectă, plățile informale neputând fi asimilate cu corupția salariaților, ele având o cauzalitate multiplă (3).
- Creșterea salariilor este o măsură corectă inclusiv din perspectiva reducerii corupției. Problema o constituie modalitatea în care este făcută, respectiv numărul de mare de inechități care-o însoțesc, acestea generând multiple insatisfacții ce atenuează efectele pozitive ale creșterilor salariale.
Reamintim că Federația „Solidaritatea Sanitară” respinge categoric condiționarea actului medical de către salariați, acesta fiind un act de corupție. Declarațiile oficiale influențează percepția populației.
În măsura în care aceste declarații sunt la distanță de informațiile obiective, culese prin intermediul canalelor oficiale, ele creează în mod nedrept o imagine negativă a salariaților din sistemul public de sănătate. Datele prezentate, disponibile public, indică pericolul cultivării unei imagini artificiale a ponderii corupției în sectorul sanitar, ocultând impactul pozitiv al creșterilor salariale și posibilitățile de optimizare a acestui impact.
În același timp, suntem siderați de lipsa de reacția a organismelor profesionale față de această problemă, în condițiile în care acestea au ca atribuții esențiale apărarea imaginii fiecăreia dintre profesii, fiind obligate să prezinte informațiile reale, bazate pe dovezi. Considerăm totodată că cele cca. trei procente de cazuri în care a intervenit condiționarea actului medical pot fi eradicate prin exercitarea atribuțiilor legale ale organismelor profesionale. În acest sens, solicităm Ministerului Sănătății, în calitate de instituție care a acordat prerogativele de control asupra profesioniștilor din sănătate către organismele profesionale, să determine aceste instituiții să-și facă datoria.