Creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie. Tradiții de Sfântul Ilie

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie. Tradiții de Sfântul Ilie

Eveniment 20 Iulie 2024 / 07:32 97 accesări

În fiecare an, în data de 20 iulie, aproape 145.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, sâmbătă, de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie.

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 102.481 bărbaţi şi 42.343 femei care poartă prenumele Ilie sau derivate ale acestuia.

Dintre bărbaţii sărbătoriţi la data de 20 iulie cei mai mulţi au prenumele Ilie - 88.501.

La bărbaţi se mai întâlnesc prenumele derivate Eliade - 236 de persoane, Elias - 6.793, Elie - 45, Elis - 975, Ilia - 444, Iliev - 4, Ilieş - 85, Iliuş - 14, Iliuţă - 3.447, Lică - 1.937.

Cele mai multe femei a căror onomastică este sâmbătă poartă numele Ilinca - 28.150.

Mai sunt întâlnite prenumele Eliana - 1.375, Elis - 577, Ilia - 188, Iliana - 3.088, Ilincuţa/Ilincuta - 83, Iliuţa - 394, Lia - 6.904, Lica - 1.584.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie este ocrotitorul recoltelor și aducătorul de ploi. Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord a lui Istrael, cu mai bine de 800 de ani înaintea lui Hristos. Sf. Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron).

Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sfântul Ilie este cunoscut şi ca patron spiritual şi protector al aviatorilor români.


Tradiții de Sfântul Ilie

Potrivit tradițiilor, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, gospodinele merg la cules de plante care se folosesc pentru leacuri. Cea mai căutate plantă este busuiocul. Acesta se pune la uscat în podurile caselor sau în cămări. Tot în această zi, se adună plantele întrebuințate la vrăji și farmece.

În ajunul sărbătorii, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu ceapă, se dezbrăcau și se tăvăleau prin cultură goale, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Se spune că, dacă în noaptea de Sfântul Ilie visau cânepă verde, era semn că se vor mărita cu tineri frumoși. Însă, dacă visau cânepă uscată, se vor mărita cu oameni bătrâni.

De Sfântul Ilie, oamenii dau de pomană în sufletele celor morți. Femeile cheamă copiii sub un măr, pe care îl scutură și dau de pomană merele căzute. La sate, apicultorii recoltă mierea albinelor de Sfântul Ilie. Recoltarea se face doar de bărbații îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, deoarece femeile nu au voie să intre în stupină.

După ce mierea este recoltată, rudele și vecinii sunt invitați acasă pentru a gusta din mierea proaspătă și se cinsteau cu țuica îndulcită cu miere. Această masă festivă are menirea de a asigura belșugul apicultorilor.



Ştiri recomandate

12