Traficul de droguri, cel mai bănos. Un raport al Naţiunilor Unite atrage atenţia asupra unei concluzii îngrijorătoare: reţelele internaţionale de crimă organizată şi-au sporit atât de mult veniturile ilegale, încât grupările din spatele lor trebuie considerate o putere economică semnificativă. Într-o analiză privind activitatea infracţională la nivel transnaţional, biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) a estimat traficul ilegal cu droguri, persoane, arme, produse falsificate şi resurse naturale furate la o valoare anuală de 130 de miliarde de dolari.
Criminalitatea transnaţională continuă să fie dominată de traficul cu cocaină şi heroină, care aduce venituri de aproximativ 105 miliarde de dolari anual. Comunitatea internaţională a remarcat însă şi intensificarea altor activităţi infracţionale, printre care traficul cu resurse naturale, falsificarea de bunuri şi pirateria maritimă. Cel mai important sector în cadrul traficului ilegal cu droguri este reprezentat de traficul cu cocaină din regiunea Anzilor către America de Nord, care produce fonduri anuale de 38 de miliarde de dolari. Exportul de cocaină din regiunea Anzilor în Europa are o valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari pe an. Totuşi, UNODC este de părere că piaţa cocainei nord-americană este în scădere, din cauza diminuării cererii şi a măsurilor luate de autorităţi. Pe de altă parte, traficul cu heroină din Afganistan către Rusia şi Europa, în valoare de 33 de miliarde de dolari pe an, se menţine la un nivel îngrijorător. Heroina ucide 30.000 până la 40.000 de tineri ruşi pe an, de două ori mai mult decât numărul militarilor din Armata Roşie ucişi în timpul ocupaţiei sovietice a Afganistanului din anii \'80.
Traficul de persoane. Al doilea sector ca dimensiune în cadrul criminalităţii organizate la nivel internaţional este reprezentat de traficul de persoane. Traficul cu femei în scopul exploatării sexuale aduce cele mai mari venituri, de aproximativ trei miliarde de dolari pe an, în Europa. Cele mai multe persoane exploatate provin din Africa şi Balcani, transportate şi exploatate în alte părţi ale Europei. Numărul victimelor este estimat la circa 70.000, anual.
Pe lângă implicaţiile economice pe care le presupun aceste afaceri ilegale pentru economiile ţărilor, este vorba şi de efectele negative apărute în rândul populaţiei dependente, de bandele de delincvenţi care au legătură de traficul de droguri, de gherila armată din regiunea andină, de lipsa stabilităţii şi de corupţie, probleme de sănătate, inclusiv răspândirea SIDA.