Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, ieri, un acord cu noii lideri ai Crimeei, prin care trece această peninsulă ucraineană în componenţa Rusiei. ”Republica Crimeea este considerată parte componentă din Federaţia Rusă, începând de la semnarea acordului”, afirmă Kremlinul. Chiar dacă acest document a intrat în vigoare imediat, parlamentarii ruşi vor trebui să ratifice o lege care să includă în Federaţia Rusă doi noi subiecţi, Crimeea şi oraşul Sevastopol, care se bucură de un statut special. Data acestei ratificări, o simplă formalitate, nu a fost precizată.

”Crimeea a fost şi rămâne în sufletul ruşilor, o parte integrantă a Rusiei”, a declarat Putin într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului şi Guvernului rus, la Kremlin. ”Această convingere, bazată pe adevăr şi dreptate, s-a transmis din generaţie în generaţie”, a adăugat liderul rus. Crimeea a fost cedată în 1954 Ucrainei, de liderul sovietic Nikita Hruşciov, o decizie care, potrivit lui Vladimir Putin, a încălcat normele constituţionale din acel moment. ”Când Crimeea a ajuns dintr-o dată în componenţa altui stat, după dezmembrarea URSS, Rusia a simţit atunci nu doar că a fost furată, ci jefuită. Locuitorii din Crimeea şi Sevastopol s-au adresat Rusiei şi au cerut să le garanteze drepturile şi libertăţile, să nu accepte ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă acum la Kiev, Doneţk, Harkov. Nu puteam abandona Crimeea şi locuitorii săi, aceasta ar fi însemnat pur şi simplu o trădare”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a făcut apel, ieri, la comunitatea internaţională să nu recunoască nici Republica Crimeea, nici vreun un acord pe care l-ar putea încheia aceasta.

RUSIA SE MULŢUMEŞTE CU PUŢIN? Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu vrea scindarea Ucrainei. ”Să nu îi credeţi pe cei care vă sperie pe tema Rusiei, care vă spun că după Crimeea vor urma alte regiuni”, a declarat Putin, adresându-se ucrainenilor. ”Noi nu vrem scindarea Ucrainei, nu avem nevoie de acest lucru”, a adăugat el. Totodată, preşedintele rus a mai declarat că ”occidentalii au depăşit linia roşie în criza ucraineană şi s-au comportat iresponsabil”. El i-a acuzat pe occidentali că ”dau dovadă de cinism şi acţionează conform dreptului celui mai puternic, ignorând dreptul internaţional”. ”Situaţia din Kosovo este similară celei din Crimeea”, a mai spus Putin. El a mai declarat ieri că salută o colaborare cu NATO, dar nu doreşte ”o organizaţie militară aproape de casele ruşilor”.

MILITAR UCRAINEAN MORT ÎN CRIMEEA Un militar ucrainean a fost ucis, ieri, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării în Crimeea. Un ofiţer ucrainean a fost rănit prin împuşcare la Simferopol, într-o tentativă de luare cu asalt a unei baze militare din capitala Crimeei, ocupată de trupe ruse, a declarat, ieri, comandantul Marinei ucrainene, Serghii Gaiduk. El nu a precizat când a avut loc acest atac şi nici numărul unităţii militare vizate. La Simferopol, un fotograf AFP a văzut aproximativ zece persoane înarmate pătrunzând într-o bază ucraineană încercuită de forţe pro-ruse. O rafală de armă automată s-a auzit imediat după aceea, în interiorul bazei. Două ambulanţe au sosit la faţa locului, dar fotograful nu a putut să se apropie de intrarea în bază. Potrivit lui Serghii Gaiduk, 38 de baze militare ucrainene sunt blocate, în prezent, de forţe ruse în Crimeea. Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi ieri să utilizeze armele, în urma atacului asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, a anunţat Ministerul Apărării.

CONFISCAREA UNUI TERITORIU Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a condamnat ieri, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o confiscare a unui teritoriu, şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni. ”Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească dacă ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea SUA şi UE”, a avertizat Biden, într-o conferinţă de presă comună cu premierul polonez, Donald Tusk. Preşedintele SUA a invitat liderii statelor din cadrul G7 şi UE să se reunească săptămâna viitoare la Haga, în cadrul Summitului pentru Securitate Nucleară, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, a anunţat Casa Albă, ieri. Din G7 fac parte ţările puternic industrializate, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA, la care este este asociată UE. Grupul s-a extins în 1998 la Rusia, formând G8. Ieri, şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a anunţat că Rusia a fost exclusă din G8.

UE NU RECUNOAŞTE CRIMEEA Uniunea Europeană nu recunoaşte şi nu va recunoaşte anexarea Crimeei şi Sevastopolului de către Rusia, au afirmat, într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European. ”Suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei trebuie respectate. UE nu a recunoscut nici referendumul ilegal şi ilegitim din Crimeea şi nici rezultatul lui. UE nu recunoaşte şi nu va recunoaşte anexarea Crimeei şi Sevastopolului de către Federaţia Rusă”, au declarat José Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy.

Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat ieri că alipirea Crimeei la Rusia este contrară dreptului internaţional. Merkel a subliniat că organizaţiile internaţionale, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, OSCE şi Consiliul European, au aceeaşi opinie. Cu toate acestea, cancelarul german a afirmat că dialogul cu Rusia trebuie să continue. Insistând pe divergenţele de opinie privind Crimeea cu Rusia, Angela Merkel şi-a exprimat speranţa în legătură cu evoluţiile pozitive din Ucraina, în special în pregătirea alegerilor prezidenţiale anticipate din 25 mai. Ministrul britanic de Externe, William Hague, a anunţat că Londra a decis să suspende orice cooperare militară cu Rusia, inclusiv licenţele de export în curs.

REACŢIA BUCUREŞTIULUI ”Ceea ce s-a întâmplat în Crimeea contrazice regulile dreptului internaţional, ale Constituţiei Ucrainei şi UE şi noi, ca ţară membră UE şi NATO, avem o poziţie foarte clară în acest sens. Mai departe trebuie să găsim soluţii prin care nu să păstrăm pur şi simplu un război rece, ci să reuşim să restabilim ordinea de drept internaţional şi respectarea graniţelor integrităţii teritoriale a ţărilor din zonă”, a spus Victor Ponta. El a adăugat că nesancţionarea unei asemenea situaţii conduce, practic, la extinderea ei în alte zone, precum Transnistria şi nordul Georgiei. Premierul a mai afirmat că România, ca ţară UE, este cea mai apropiată geografic de această zonă şi, din acest punct de vedere, a fost activă în conturarea poziţiilor UE şi NATO.

Fostul ministru de Externe Mircea Geoană a afirmat că NATO, SUA şi Europa nu au interesul de a intra într-o formă de nou război rece cu Federaţia Rusă. ”E adevărat că Federaţia poate să creeze dificultăţi la nivel global şi pe dosarul sirian, şi pe dosarul iranian, şi pe dosarul nord-coreean. E o ţară importantă, o ţară de mare calibru la nivel internaţional”, a spus Geoană.

IRONIE ŞI SARCASM ”Sancţiunile occidentale care vizează oficiali ruşi de rang înalt provoacă ironie şi sarcasm”, a declarat, ieri, Iuri Uceakov, un consilier al preşedintelui rus. ”Cred că sunt sancţiuni foarte confortabile, eu nu văd nicio problemă. Nu mă deranjează. Din contră, sunt mândru. Este un fel de Oscar din partea Americii, la categoria cel mai bun rol secundar masculin”, a ironizat alt consilier prezidenţial, Vladislav Surkov. Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, vizează un număr limitat de oficiali de rang înalt ruşi şi ucraineni pro-ruşi, îl ocolesc pe Putin, dar vizează apropiaţi ai acestuia, şi anume cele adoptate de către americani.

TĂTARII CRIMEENI AU PROBLEME Noua putere pro-rusă din Crimeea intenţionează să recupereze o parte din terenurile ocupate ”ilegal” de tătari, a declarat, ieri, vicepremierul regiunii, Rustam Temirgaliev, adăugând că terenurile vor fi folosite pentru proiecte sociale. Etnicii tătari, care reprezintă între 12 şi 15% din populaţia locală, au boicotat masiv referendumul de duminică. În 1944, toţi tătarii din Crimeea au fost deportaţi în Asia Centrală, din ordinul lui Stalin. Ei au fost lăsaţi să revină în Crimeea după 1989. Etnicii tătari s-au instalat pe terenurile din Crimeea fără să mai deţină un act de proprietate, în condiţiile în care proprietăţile lor au fost ocupate de noii locuitori, după deportările din 1944.

REACŢIE POZITIVĂ LA BURSELE EUROPENE Acţiunile europene au crescut, ieri, după ce preşedintele rus a semnat acordul de anexare a Crimeei la Rusia, dar a declarat că nu vrea divizarea Ucrainei, investitorii interpretând această afirmaţie ca pe un semnal că ”Putin este satisfăcut cu Crimeea”. Contractele futures pentru acţiunile cotate pe bursele americane şi cotaţiile din Asia au crescut, de asemenea. Pe marile burse din Europa, indicele FTSE 100 a urcat cu 0,3%, CAC 40 (Paris) a crescut cu 1%, iar DAX (Frankfurt) cu 0,7%.