Preşedintele ucrainean demis, Viktor Ianukovici, şi-a făcut apariţia, ieri, în Rusia, aflându-se de-acum sub protecţia acestei ţări. Ianukovici, care nu a dat vreun semn de viaţă de când a fost destituit de Parlament, sâmbătă, şi care este dat în urmărire internaţională pentru crime în masă, a reapărut ieri în Rusia, căreia i-a cerut şi de la care a obţinut ”protecţie faţă de extremişti”. ”Mă consider în continuare şeful legitim al statului ucrainean. Din nefericire, tot ceea ce se petrece în prezent în Parlamentul din Ucraina este ilegal. Mă văd nevoit să cer autorităţilor Federaţiei Ruse să îmi asigure protecţia personală faţă de acţiuni întreprinse de extremişti. Asistăm, pe străzile din numeroase oraşe ale ţării noastre, la o dezlănţuire a extremismului. Ameninţări fizice ne sunt adresate mie şi susţinătorilor mei. Devine evident faptul că poporul din sud-estul ţării şi Crimeea nu acceptă vidul de putere şi arbitrarul care domneşte în ţară, în contextul în care miniştrii sunt desemnaţi de mulţime în piaţa publică”, a deplâns el. Guvernul Elveţiei a decis blocarea eventualelor fonduri pe care preşedintele demis al Ucrainei le-ar avea în conturi elveţiene, anunţă Ministerul elveţian de Externe.

HAOS ÎN CRIMEEA Câteva zeci de persoane înarmate au preluat, ieri dimineaţă, controlul asupra sediilor Guvernului şi Parlamentului Crimeei de la Simferopol, pe care au arborat steagul Rusiei, împiedicând accesul angajaţilor în clădiri. ”Ei sunt bine antrenaţi, înarmaţi cu puşti de precizie şi au muniţie pentru o lună de zile”, potrivit deputatului Serghii Kuniţin, un fost premier al Crimeei şi membru al partidului Udar, al fostului campion mondial la box Vitali Kliciko. Parlamentul republicii autonome Crimeea a anunţat ieri că în ziua alegerilor prezidenţiale, pe 25 mai, va organiza un referendum pentru a determina viitorul regiunii, pe fondul tulburărilor din ţară. Liderul comunităţii tătarilor din Crimeea afirmă că Rusia este implicată în incidentele de ieri din Simferopol. Rifat Ciubatov, liderul Adunării Tătarilor din Crimeea, susţine că membrii grupului armat pro-rus care a preluat ieri controlul asupra Parlamentului din Crimeea sunt terorişti. Tătarii reprezintă 12% din populaţia de două milioane de locuitori a Crimeei.

Noile autorităţi de la Kiev au reacţionat puternic faţă de violenţele din sudul ţării. Ministrul interimar ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a anunţat că întreaga Poliţie a fost plasată în stare de alertă, inclusiv forţele speciale, pentru a evita o baie de sânge în rândul populaţiei civile şi eventuale confruntări armate. De asemenea, a fost lansată o anchetă pentru terorism. În Parlament, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a avertizat Moscova împotriva tentaţiei de a interveni cu flota care are baza în oraşul vecin, Sevastopol. Rusia a asigurat ieri că va respecta acordurile semnate cu Ucraina privind flota sa la Marea Neagră.

ARSENI IAŢENIUK, PREMIER Parlamentul ucrainean l-a desemnat ieri, în unanimitate, pe pro-europeanul Arseni Iaţeniuk în funcţia de premier al Guvernului de tranziţie. La vârsta de 39 de ani, Arseni Iaţeniuk va conduce Guvernul de uniune naţională până la alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai. În discursul său, Arseni Iaţeniuk a evocat necesitatea unui... Guvern de kamikaze, din cauza unor măsuri nepopulare care vor fi luate. ”Conturile publice sunt goale, s-a furat totul. Obiectivul nostru principal este stabilizarea situaţiei. Datoria publică este de 75 miliarde de dolari acum. În 2010, când Ianukovici a ajuns la putere, ea era de două ori mai mare. Şomajul a căpătat un ritm galopant. Nu avem altă soluţie decât să luăm măsuri nepopulare, între care reducerea programelor sociale şi a subvenţiilor, reducerea cheltuielilor bugetare”, a continuat el. Arseni Iaţeniuk a evocat, de asemenea, situaţia din Crimeea: ”Integritatea teritorială este ameninţată, asistăm la manifestaţii de separatism în Crimeea. Le spun ruşilor: nu ne înfruntaţi, suntem prieteni şi parteneri”.

SPRIJIN AMERICAN În sprijinul noilor autorităţi ucrainene, SUA au oferit garanţii pentru un posibil împrumut, în valoare de un miliard de dolari, de la instituţii financiare internaţionale, a declarat secretarul de Stat american, John Kerry, adăugând că europenii reflectează la o garanţie în valoare de 1,5 miliarde de dolari, la o zi după ce ruşii au anunţat că nu au obligaţia legală să plătească soldul unui împrumut în valoare de 15 miliarde de dolari, din care Rusia a achitat, pentru moment, doar o cincime. Ucraina are nevoie de un ajutor în valoare de 35 miliarde de dolari în următorii doi ani. Numai datoriile la gazele ruseşti din ultimul an depăşesc un miliard şi jumătate de dolari. Un semn al neîncrederii este faptul că grivna, moneda ucraineană, s-a depreciat cu aproximativ 18% de la începutul anului.