Procurorul general Augustin Lazăr a declarat marți că infracționalitatea ecologică reală este mult mai mare decât cea descoperită și sancționată de autorități, iar legislația confuză și atitudinea "rezervată" și "exagerat de precaută" a organelor de aplicare a legii au zădărnicit procesul de structurare și realizare a unui autentic drept românesc penal al mediului. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe organizate la Parchetul General, cu tema "Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal", la care au participat procurori, reprezentanți ai Academiei Române și Ministerului Mediului.

"Este bine cunoscut faptul că, de mai mult timp, ne confruntăm cu traficul transfrontalier de deșeuri, inclusiv cu cele periculoase, pescuitul ilegal în apele românești ale Mării Negre, exploatarea irațională și în condiții nu întotdeauna legale și transferul extern de material lemnos. Acestor „efecte” de ordin extern li se adaugă altele, poate chiar mai importante, ale situației interne în materie. Într-adevăr, este de necontestat faptul că infracționalitatea ecologică reală, rămasă ascunsă, este în țara noastră mult mai importantă decât cea descoperită, sesizată și cercetată administrativ sau penal și, în orice caz, incomparabilă cu cea pedepsită conform legislației în vigoare. O atare reacție penală neconvingătoare are multiple explicații, dar în mod evident are implicații tot mai grave asupra cadrului de viață al cetățenilor, condițiilor de existență ale societății românești și stării economiei naționale", a spus Augustin Lazăr.

Potrivit procurorului general, din analiza situației existente în România, rezultă două aspecte negative majore, convergente și interdependente. "Pe de o parte, o legislație confuză, incompletă și inadecvată domeniului, în permanentă modificare și completare. Pe de altă parte, rezultă o atitudine încă rezervată, exagerat de precaută a organelor de aplicare a legii, de subevaluare a rolului instrumentelor juridice penale de protecție a mediului, care au zădărnicit procesul de structurare și realizare a unui autentic drept românesc penal al mediului", a mai spus Augustin Lazăr.

Procurorul general a subliniat că Ministerul Public își propune să se concentreze pe dosarele mari privind infracțiunile din domeniul mediului. "Am anunțat deja că Ministerul Public are câteva priorități, între care protecția mediului, protecția mediului forestier, care sunt valori deosebit de importante și care au fost lezate serios în ultima perioadă. Noi am apelat la forul științific cel mai înalt, Academia Română, la Institutul de Cercetări Juridice și am pus practicienii și teoreticienii să facă o analiză a apărării mediului în ultimii cinci ani și să verifice modul în care au fost aplicate instrumente juridice, eficacitatea acestora și care ar fi strategia cea mai potrivită pentru a pune în aplicare noi instrumente într-o manieră coerentă pentru a reuși să protejăm mediul înconjurător. Ce am remarcat - corupția și apărarea mediului înconjurător au o legătură directă", a declarat procurorul general Augustin Lazăr.

În opinia procurorului general, activitatea organelor judiciare nu este "mulțumitoare" în acest domeniu, fiind nevoie de elaborarea unei strategii eficiente. "Noi trebuie să ne gândim, începând de la șeful de post, șeful poliției care se află în zonă, polițistul sau jandarmul care face constatarea, pădurarul, modul de acțiune al acestora până la procurorul care dă soluția. Evident că procurorul, dacă are un dosar mărunt, nu o să-l trimită în judecată pentru a raporta dosare suplimentare. Noi avem ca prioritate să acționăm mai ferm. Trebuie să vedem cauzele de substanță", a arătat Augustin Lazăr.

Augustin Lazăr a subliniat că, potrivit ultimelor evaluări, criminalitatea contra mediului se plasează, la nivel mondial, pe locul patru al activităților ilicite internaționale generatoare de profit criminal, după traficul de stupefiante, contrafaceri și traficul de ființe umane. Toate studiile arată însă că această criminalitate contra mediului este puțin cunoscută, rar urmărită și sporadic pedepsită de autoritățile naționale.

RAPORT UNEP ŞI INTERPOL

Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și INTERPOL, din iunie 2016, estimează că, în prezent, criminalitatea ecologică a atins recordul cu o valoare estimată la 258 miliarde de dolari, depășind astfel de departe traficul ilegal de arme ușoare, organizațiile infracționale internaționale. În plan valoric, pe categorii, documentul avansează următoarele estimări: pierderile cauzate de exploatări infracționale ating un cuantum de 9 - 26 miliarde dolari; infracțiunile silvice, inclusiv cele comise de persoane juridice și tăierile ilegale de copaci, sunt evaluate între 51 - 152 miliarde dolari; infracțiunile relative la pescuit, între 11 - 24 miliarde dolari; mineritul ilegal ajunge la 12 - 24 miliarde dolari; deșeuri: 10 - 12 miliarde dolari.

De asemenea, în ultimul deceniu, infracționalitatea contra mediului a cunoscut o creștere de la 5 la 7% pe an, ceea ce înseamnă că infracțiunile de mediu - comerțul ilegal cu specii ale vieții sălbatice, criminalitatea întreprinderilor mai ales în sectorul forestier, exploatarea și vânzarea ilegală a mineralelor, pescuitul ilegal, traficul de deșeuri periculoase ori frauda cu credite de carbon - cresc de 2-3 ori mai repede decât PIB-ul mondial.