STATISTICI. Oamenii legii spun că fraudele cu cărţi de credit au cunoscut o creştere exponenţială, în ultimul timp fiind depistate numeroase persoane care folosesc cărţi de credit în mod fraudulos. Şi totuşi, în România, fraudele privind comerţul electronic se află abia la început. Potrivit ofiţerilor Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO), pe parcursul anului 2009 au fost înregistrate 62 de cauze penale, iar 59 au fost declinate spre soluţionare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Constanţa. DIICOT a emis în 2009 trei rechizitorii pentru comiterea a 12 infracţiuni săvârşite de către opt persoane, dintre care cinci au fost arestate. În cadrul celor 62 de dosare au fost sesizate 138 de infracţiuni, dintre care patru incriminate de Codul penal, iar restul, de legile speciale. Şeful BCCOA, Aurelian Pavel, spune că, anul trecut, au fost efectuate 60 de percheziţii informatice şi 30 de controale. Poliţiştii au realizat şase acţiuni de prindere în flagrant, în care s-au confiscat 123 de cărţi de credit false, 26.000 lei şi patru hard-disk-uri.

METODE DE FRAUDARE. Potrivit oamenilor legii, cea mai utilizată metodă este „fishing“-ul, care constă în trimiterea unor mesaje tip spam către clienţi ai unor bănci sau societăţi. Cei care se ocupă cu aceste lucruri colectează datele persoanelor şi cu acele date clonează carduri cu care retrag anumite sume de bani. O altă metodă de operare a carderilor este instalarea de dispozitive la bancomate, cu ajutorul cărora sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit, care, apoi, sunt folosite pentru inscripţionarea unor noi cărţi de credit. Pentru a preveni aceste incidente neplăcute, oamenii legii recomandă ca cei care folosesc aceste servicii bancare să fie cât mai atenţi atunci când retrag bani de la un ATM, să acopere cu mâna tastatura atunci când introduc codul PIN şi să nu trimită niciun fel de date pe email, ci să se prezinte personal la societate. Un rol important le revine şi celor de la bancă, care ar trebui să pună la dispoziţie paza necesară şi camere de supraveghere video performante. La băncile care sunt mai puţin păzite şi la care se pot monta astfel de aparate, dispozitivele sunt formate din două ansamble distinct: unul copiază informaţiile de pe card, iar cel de-al doilea vizualizează PIN-urile. Cele două dispozitive sunt sincronizate şi acest lucru permite ca, la obţinerea acelor date, să se scrie cardurile. În cazul bancomatelor mai puţin performante, la care există o distanţă între cele două fante se montează un aparat diferit, la care trebuie adăugate piese electronice pentru a putea trage cardul. Dispozitivele sunt montate foarte rapid, în 30 de secunde, maximum un minut. Aceste dispozitive imită foarte bine mecanismul propriu-zis al bancomatelor. Dispozitivele se montează cu un adeziv astfel încât să imite fantele originale, şi se montează şi o bandă adezivă deasupra tastaturii, pentru PIN. Poliţiştii spun că cei care montează aceste aparate nu se îndepărtează foarte mult de bancomate deoarece un asemenea dispozitiv costă în jur de 6.000 de euro şi nu-şi permit luxul de a fi depistaţi. O nouă metodă de fraudare folosită de carderi este montarea la ATM-uri de „guri de bancomate”. Carderii montează pe bancomate o altă tastatură care să o imite pe cea originală, iar prin sistemul bluetooth sunt transmise către ei informaţii după care „clonează“ instrumentele de plată electronică. „Observăm că şi instanţele au început să înţeleagă mecanismul şi să îi sancţioneze pe aceşti infractori, din ce în ce mai mulţi fiind trimişi în instanţă. Majoritatea celor pe care i-am prins că se ocupă cu aşa ceva nu erau la prima abatere. Cei care se ocupă cu astfel de cazuri sunt foşti recidivişti, cercetaţi în stare de libertate sau condamnaţi cu suspendare. Cei mai mulţi dintre cei care se ocupă cu aşa ceva acţionează mai mult în străinătate decât în ţară. Această infracţiune este una a viitorului, deoarece în viitor totul va fi guvernat de internet“, a declarat şeful BCCOA, comisar şef Aurelian Pavel.