După ce a cîştigat Palme d'Or la Cannes cu filmul de lungmetraj „4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile”, Cristian Mungiu spune că se simte liber să lucreze sub mai puţină presiune la viitoarele filme. „Cred că mi-e mai puţin frică pentru următorul proiect decît mi-a fost pentru ăsta. Senzaţia pe care o simt acum este de împlinire. Cînd am aflat că suntem în competiţie m-am bucurat mai tare decît cînd am luat Palme d’Or. Pentru noi, acela a fost marele pas înainte. Pentru că ştiam că, dacă ni se dă şansa de a fi în competiţie, apoi se poate întîmpla orice”, a declarat regizorul.

Premiul foarte important cîştigat la Cannes a stîrnit un mare interes faţă de pelicula „4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile”, dovada în acest sens fiind sala arhiplină de la deschiderea Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), aplauzele celor peste o mie de oameni prezenţi la prima proiecţie din România a filmului, dar şi faptul că o copie pirat poate fi descărcată deja de pe Internet. „Este cea mai proastă veste primită. Este complet lipsit de respect pentru noi. În măsura în care există un film care se poate vedea la cinematograf, ţine de respect să te duci să cumperi un bilet şi să-l vezi", a spus Mungiu, care a încercat să-şi protejeze filmul de piratare.

După ce a deschis TIFF-ul vineri seară, filmul cîştigător de la Cannes va mai putea fi văzut în timpul festivalului, atît la Cluj (1-10 iunie), cît şi la Sibiu (4-10 iunie). Pelicula figurează în competiţia celei de-a şasea ediţii, chiar dacă Cristian Mungiu are, deja, un Trofeu Transilvania, obţinut cu lungmetrajul lui de debut, „Occident” (2002).

Chiar dacă a dus primul trofeu de la Cannes pentru un film de lungmetraj, Cristian Mungiu nu crede că în cinematografia românească vor fi schimbări vizibile. „Eu sînt sceptic de felul meu. Cred că va continua încă un pic acest moment festiv. Se va mai vorbi puţin despre imaginea României. Mari schimbări n-o să urmeze deloc. Va rămîne un reper în istoria cinematografiei româneşti”, a precizat regizorul. Mungiu crede că este nevoie de o strategie de regenerare a sălilor de cinema şi de o selectare mai corectă a proiectelor cinematografice care primesc fonduri prin concurs de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). „Îmi doresc să se întîmple, dar am mari îndoieli. Ce se poate obţine este un pic mai multă atenţie la următoarele selecţii ale concursului”, a adăugat el.

Cristian Mungiu, care nu este numai regizor şi scenarist, ci şi producător (a fondat casa de producţie Mobra Films în 2003), este unul dintre cei care s-au implicat în ultimii doi ani şi jumătate în elaborarea unei noi Legi a cinematografiei şi a unui nou regulament de concurs, participînd la consultările cu cineaşti ale Ministerului Culturii sau ale CNC. Alături de unii colegi, a urmărit, prin propunerile făcute, să amplifice competenţa membrilor comisiilor de selecţie şi să înmulţească sursele de colectare a banilor la Fondul Cinematografic, pentru ca numărul de proiecte selectate să fie mai mare şi, astfel, să scadă riscul omiterii unor proiecte bune. Unul dintre scopurile propunerilor de modificare a regulamentului de concurs a fost prevenirea situaţiei din 2004, cînd proiectul „Moartea domnului Lăzărescu” al lui Cristi Puiu a fost respins de comisia de selecţie. Odată realizat, filmul a cîştigat premiul Un Certain Regard la Cannes, în 2005, şi reprezintă unul dintre cele mai bune lungmetraje româneşti. „Te doare inima să vezi că 60% din fonduri se duc la filme care se depun apoi într-o copie la Centrul Naţional al Cinematografiei şi nici măcar n-au premiera”, a mai spus Cristian Mungiu.