Deficitul bugetar negociat de România cu Fondul Monetar Iinternaţional (FMI) este stabilit pentru acest an la 24,36 miliarde lei, fiind fixate şi ţinte trimestriale, în condiţiile unor venituri bugetare anuale, fără sumele externe nerambursabile, de 166,72 miliarde lei şi a unor cheltuieli primare de 182,72 miliarde lei. \"Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial, pe baza execuţiei în cash la nivelul bugetului consolidat. Autorităţile vor consulta FMI pentru măsuri corective în cazul unor scăderi ale veniturilor şi finanţărilor guvernamentale\", au declarat surse oficiale, care citează documentele convenite de autorităţile române cu FMI. Fondul a stabilit criterii de performanţă privind deficitul bugetar pentru primele două evaluări, din iunie şi septembrie, respectiv un nivel de 12,13 miliarde lei la jumătatea anului şi de 17,63 miliarde lei la finele primelor nouă luni. Deficitul stabilit pentru acest an, de 24,36 miliarde de lei, reprezentînd 4,6% din PIB, se plasează uşor sub nivelul absolut al deficitului de anul trecut, de 24,65 miliarde lei. Dacă diferenţele dintre deficitul bugetar consolidat şi criteriile de performanţă sînt mai mari de 200 milioane de lei în fiecare trimestru din acest an, precum şi cele care urmează să fie stabilite pentru 2010, la a doua revizuire, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va consulta experţii Fondului. Veniturile la bugetul general consolidat sînt estimate la 79,72 miliarde lei la finele lunii iunie şi la 121,11 miliarde lei după primele nouă luni. Ţinta de venituri pentru întregul an, de 166,72 miliarde lei, este cu 5 miliarde mai mare decît nivelul veniturilor realizate anul trecut, excluzînd granturile. Pe partea de cheltuieli, ţintele indicative stabilite de FMI arată un nivel de 87,5 miliarde lei la jumătatea anului şi 132,35 miliarde lei la sfîrşitul lunii septembrie. Ţinta pentru 2009, de 182,72 miliarde lei, este aproape similară cu nivelul cheltuielilor de anul trecut, de 182,41 miliarde lei. În plus, Guvernul nu va acumula pe perioada programului restanţe mai mari de şapte zile pentru datoriile externe.

Informări periodice obligatorii

Ministerul Finanţelor şi cel al Muncii, dar şi alte instituţii, vor furniza FMI toate datele privind companiile publice aflate în monitorizare la începutul acordului încheiat cu instituţia internaţională, precum şi sancţiunile aplicate în cazul neîndeplinirii ţintelor stabilite. \"În timpul programului, informaţiile vor cuprinde şi documentele privind sancţiunile aplicate - scăderea salariilor şi demiterea conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţelor 37/2008 şi 79/2008 - dacă bugetele şi ţintele de restructurare ale companiilor nu sînt realizate\", au declarat surse oficiale. La a doua revizuire a acordului, ţintele trimestriale indicative pentru 2010 vor fi stabilite pe bugetele primelor 30 de companii de stat, în funcţie de valoarea cheltuielilor din 2009, privind profiturile înainte de impozitare şi dobînzii, exceptînd subvenţiile. Surse ministeriale au declarat, vinerea trecută, că Guvernul va dispune măsuri suplimentare de monitorizare a companiilor cu capital integral sau majoritar de stat pentru reducerea volumului de arierate şi încadrarea în cheltuielile de personal, după modelul de supraveghere financiar-bugetară derulat în anii anteriori cu FMI. MFP va furniza date lunare pentru evaluarea situaţiei bugetare, inclusiv finanţările nete externe, creditele de la sistemul financiar intern, plăţile în avans din fondurile europene, solicitările Guvernului de fonduri europene, obligaţiile către Fondul Proprietatea încă neachitate, modificările soldului de titluri de stat, precum şi a altor finanţări.

BNR va cere băncilor un grad de solvabilitate de peste 10%

FMI a cerut BNR să determine necesarul de capital suplimentar pentru băncile comerciale, pe baza testelor de stres, astfel încît să se asigure că rata de solvabilitate a fiecărei instituţii va fi menţinută peste 10%, nivel cu două puncte procentuale peste limita minimă legală în vigoare, de 8%. \"Rezultatele analizelor (de stres test - n.r.) vor fi folosite pentru a stabili nivelul de capitaluri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura în cazul fiecărei bănci că rata solvabilităţii va rămîne peste 10% pe toată perioada programului\", au declarat surse oficiale. Testele de stres vor fi aplicate tuturor băncilor cu o cotă de piaţă pe active de peste 1%, precum şi instituţiilor de credit mai mici, selectate pe baza calităţii şi vulnerabilităţii portofoliilor de credit, evoluţia împrumuturilor neperformante în ultimul an şi rata actuală a solvabilităţii. BNR va lua în calcul pentru testele de stres două scenarii, respectiv cadrul macroeconomic avut în vedere în acordul cu FMI, dar şi o variantă mult mai pesimistă în ceea ce priveşte creşterea economică şi cursul de schimb, au menţionat sursele citate. Analiza rezultatelor testelor de stres şi evaluarea nevoilor de capital vor fi realizate în consultare cu experţii FMI. Rata solvabilităţii (raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri - de credit, operaţional şi de piaţă) la nivelul sistemului bancar românesc era, la finele anului trecut, de 12,34%, comparativ cu 13,78% la sfîrşitul lui 2007 şi 18,12% în 2006. Creditele reprezintă 62,39% din activele băncilor, în timp ce valoarea netă a împrumuturilor restante şi îndoielnice în total active nete reprezintă 0,31%, în creştere de la 0,17% în 2007 şi 0,14% în 2006.