E zi de sărbătoare, astăzi, în templul artelor plastice: criticul de artă Florica Cruceru împlinește 90 de ani! Fără urmă de tăgadă, Florica Cruceru este unul dintre cele mai importante nume ale culturii tomitane, conducând destinele Muzeului de Artă Constanţa din 1961, anul înființării instituției, până în 1984, anul pensionării sale. Neobosită cercetătoare a documentelor vremii, Florica Cruceru, care de ceva vreme s-a mutat la București, la fiica sa, este autoarea a peste 30 de monografii și volume și a peste 100 de articole. Continuă să scrie și să cerceteze și acum, la 90 de ani. În lucru se află al cincilea volum din culegerile de texte ale lui Ion Frunzetti, dedicat sculptorilor, dar și o carte ce va reuni amintirile sale. Speră ca ambele să vadă lumina tiparului în 2017. „Mă străduiesc să onorez timpul pe care mi-l oferă pronia cerească lucrând”, a spus Florica Cruceru pentru ziarul „Telegraf”, chiar în ziua în care a împlinit 90 de ani.

Referitor la volumele cuprinzând articolele şi studiile lui Ion Frunzetti din perioada 1938-1985, reputatul critic de artă mărturisea în 2011, într-un interviu acordat cotidianului „Telegraf”: „Ceea ce mă onorează în această muncă este că aceste cărţi au fost prefaţate de Amelia Pavel, care a fost colega lui la Institutul de Istoria Artei, al doilea volum a fost prefaţat de regretatul Dan Grigorescu, care a fost student din prima serie, pe când era asistentul lui Tudor Vianu. A treia prefaţă a fost semnată de Andrei Pleşu, cel mai bun student al lui, despre care Frunzetti spunea „fiu să-mi fi fost, nu l-aş fi iubit mai mult”, iar al patrulea, „Disparate”, care credeam să fie ultimul, a fost prefaţat de Ruxandra Demetrescu, una dintre studentele lui din ultimele serii. În al patrulea volum spuneam că mă despart de Frunzetti, dar iată că nu s-a întâmplat aşa”. Cel de-al cincilea, aflat în lucru, va avea o prefață semnată de Adina Nanu.

În același interviu, Florica Cruceru își justifica pasiunea pentru a scrie astfel: „Sunt două motive pentru care scriu: primul e acela că am foarte mult timp şi pot să o fac mai mult decât în perioada în care lucram la muzeu şi al doilea motiv - pentru că, fiind de foarte mult timp în domeniu, deţin foarte multe documente şi informaţii. Şi cum eu sau alţi cercetători căutăm în analele Dobrogei şi în presa veche informaţii despre cultura de atunci, probabil că unii cercetători tot aşa vor căuta, peste 10-20 de ani, informaţii despre arta timpului nostru şi contribuţia mea le va folosi. Astfel, aş spune că lucrez pentru viitor”. Într-adevăr, cărțile și volumele semnate de Florica Cruceru constituie repere pentru toți cei care doresc să cunoască istoria vieții culturale de la Marea Neagră.

În anul 1999, Uniunea Artiştilor Plastici din România i-a conferit Floricăi Cruceru premiul pentru critică.

Citește și:

Florica Cruceru, un neobosit cercetător în slujba artei şi posterităţii