LEUL, FERIT DE VOLATILITATE Impactul crizei globale asupra României s-a manifestat preponderent indirect - recesiunea economică a fost puternică, iar ajustarea deficitului de cont curent substanţială, însă, surprinzător, sectorul financiar, neexpus la active toxice, şi-a menţinut soliditatea, băncile neavând probleme de solvabilitate, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Nu a fost necesară acordarea de fonduri publice niciunei bănci şi, spre deosebire de alte economii mai dezvoltate, în România, BNR a operat într-un mediu marcat de dificultăţi din sfera economiei reale. Nu a fost vorba de o destabilizare a sistemului financiar”, spune Isărescu, amintind că, după declanşarea crizei, leul a fost mai puţin volatil decât zlotul şi forintul, intervenţiile băncii centrale urmărind atât evitarea unei deprecieri excesive, de natură să destabilizeze piaţa bancară, cât şi prevenirea unei aprecieri nesustenabile. „Înainte de 2008, se considera că provocările la adresa politicii monetare au fost, cel puţin în linii mari, depăşite. După 2008, a devenit evident că a fost doar o iluzie. Realitatea s-a dovedit mult prea complicată pentru a fi gestionată doar cu scheme teoretice ideale”, notează guvernatorul BNR.

CURSUL FIX, RISCANT În prezent, lucrurile s-au schimbat, pentru că „revenirea în forţă a riscurilor de credit şi de lichiditate pe pieţele financiare a pus capăt unei epoci a inocenţei în politica monetară”, după cum spune guvernatorul Băncii Finlandei, Erkki Liikanen. „Înainte de criză, politica monetară era indicată aproape integral de nivelul şi traiectoria dobânzii-cheie. Dar, în faza acută a crizei, funcţionarea pieţei interbancare a fost grav afectată - drept urmare, distribuţia de lichidităţi a devenit extrem de importantă. Nu a mai fost suficientă injectarea banilor în piaţă, ci s-a impus ca băncile centrale să se asigure că lichiditatea ajunge la băncile care au cea mai mare nevoie”, spune şeful BNR, care prezintă şi cele mai mari riscuri de care se poate lovi banca centrală - o piaţă a obligaţiunilor guvernamentale insuficient dezvoltată, un curs de schimb fix, vulnerabilitate a leului la ieşirile de capital şi insuficienta credibilitate în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei. Mugur Isărescu mai spune că, în actuala conjunctură economică, exporturile reprezintă o soluţie esenţială de creştere - „Creşterea bazată pe export este inevitabilă pentru România; nu avem alte alternative la dezvoltare” (poate şi de aceea BNR nu reacţionează violent la deprecierea leului).