SCHIMBARE DE ATITUDINE Criza i-a luat prin surprindere pe managerii tineri din România. Mulţi nu şi-au restructurat costurile, crezând că situaţia va fi temporară; alţii au rămas cu lichidităţile blocate în stocuri, creanţe şi active imobiliare. În 2010, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor, circa 55% dintre micile întreprinderi au obţinut rezultate financiare mult mai slabe decât în 2009. Între timp, lucrurile s-au schimbat şi nu prea - peste 70% dintre antreprenori percep situaţia generală ca fiind nefavorabilă mediului de afaceri. Singura veste bună ar fi că în jur de 60% dintre manageri apreciază că în 2012 va fi atins apogeul crizei, după care lucrurile îşi vor reveni uşor la (noua) normalitate. „IMM-urile caută să se dezvolte, dar acum vorbim despre creştere precaută, cu economisire, cu rezerve. Se fac investiţii în modernizare, sustenabilitate, cash-flow, training şi fidelizare a angajaţilor. Au dispărut businessurile de oportunitate, afacerile de un singur proiect”, spune directorul executiv al diviziei Corporate din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR) Constanţa, Laurenţiu Cristian Sichitiu, precizând ca, la fel ca şi IMM-urile, băncile au fost nevoite să se adapteze şi să-şi ajusteze portofoliile de produse la cerinţele pieţei. În funcţie de proiectele vizate, creditul se poate schimba; mai mult, este posibil ca banca să creeze un produs special pentru o firmă, fie combinând două-trei alte produse, fie construindu-l de la zero. În plus, prin implicarea europeană (Fondul European de Investiţii, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, programul JEREMIE), costurile pentru manageri sunt mult mai reduse.

CONSTANŢA, NOROCOASĂ Potrivit reprezentantului BCR, banca nu mai este un simplu creditor, ci a devenit un partener, un furnizor de lichidităţi. „Şi abordarea managerilor s-a schimbat - nu mai vin cu garanţii şi cer bani. Vin şi cer consultanţă, întreabă banca ce părere are despre un anumit proiect. Credite se acordă, în special în domenii cu potenţial de creştere sustenabilă, Constanţa este chiar peste media naţională. Ponderea creditelor neperformante este sub nivelul pieţei. Sunt şi cazuri de executare silită, dar asta este ultima soluţie, pentru că nu este benefică pentru nimeni”, explică Sichitiu. Domeniile căutate de constănţeni sunt agricultura, energia verde şi infrastructura, cu oportunităţi de contractare. „Constanţa are noroc, pentru că aici se lucrează la infrastructură şi se fac investiţii în energia verde, ceea ce înseamnă contracte pentru micile afaceri”, spune bancherul.

SE CERN BĂNCILE Un lucru este cert: pe măsură ce gradul de cultură bancară creşte, nevoile şi activitatea managerilor români se diversifică. Mai pe româneşte, antreprenorii nu-şi mai pun toate ouăle în acelaşi coş. Un semn bun este şi interesul în creştere pentru canalele moderne de business. „Platforma online Antreprenor, spre exemplu, a strâns, în 18 luni, peste 7.000 de firme înscrise, iar perspectivele de creştere sunt bune”, spune directorul judeţean de Retail din BCR, Victor Marian Manole. Platforma Antreprenor oferă firmelor, pe lângă informaţii, posibilitatea de a găsi parteneri de afaceri pe internet. O altă schimbare post-criză este consolidarea finanţelor în maximum patru bănci diferite (înainte de 2008, majoritatea firmelor aveau câte un cont la fiecare bancă). „Nu-ţi mai permiţi să laşi bani aiurea prin conturi, pentru că sunt costuri mari (să amintim doar de comisionul de administrare). În acelaşi timp, are loc şi o consolidare a sectorului bancar - piaţa românească nu are cum să susţină 40 bănci. În maximum cinci ani, doar 4 - 5 bănci vor putea oferi servicii cu adevărat competitive pentru IMM-uri”, conchide Sichitiu. În România, IMM-urile reprezintă 99,7% din totalul întreprinderilor active şi angajează aproape 66% din forţa de muncă, procente similare cu cele din Uniunea Europeană.