Românii au alocat în 2010 cea mai mare parte din venituri, circa 48%, pentru hrană şi rate la bănci, mai mult faţă de începutul crizei, în noiembrie 2008, reducând din cheltuielile pentru haine, produse de îngrijire personală, mobilă sau educaţie, potrivit unui studiu al Mercury Research. \"Anul 2010 a adus schimbări şi în calcularea bugetului familial lunar. Românii alocau la sfârşitul anului 2010 o parte mai mare din totalul veniturilor pentru hrană şi rate în comparaţie cu noiembrie 2008 (primele semne ale crizei în România), în timp ce proporţia de buget alocată către haine şi produse de îngrijire personală, obiecte de mobilier sau educaţie a scăzut\", se arată într-un comunicat al Mercury Research. Studiul a fost realizat în noiembrie 2010, pe un eşantion de 1.200 de persoane cu vârsta peste 18 ani. În comparaţie cu anii precedenţi, românii au redus cheltuielile atât pentru hrană, cât şi la alte categorii de produse sau servicii, precum telecomunicaţiile, produsele de îngrijire personală, vacanţe şi ieşiri în oraş, se mai spune în comunicat. \"În continuare, cea mai mare parte din totalul veniturilor lunare ale românilor (40%) este destinată produselor alimentare, procent în creştere în comparaţie cu doi ani în urma (38%). Dacă în noiembrie 2008, ratele însemnau 5% din veniturile lunare, pe parcursul lui 2010, s-a ajuns la 6 - 8% din buget. De asemenea, la începutul crizei, noiembrie 2008, se cheltuiau 7,4% pe educaţie, iar la sfârşitul lui 2010 procentul era de 5%. Şi banii pe care reuşeau să-i pună deoparte s-au redus, 3% la sfârşitul lui 2010 faţă de 5% la începutul lui 2009\", se precizează în comunicat. Criza a afectat 85% dintre românii cu vârsta peste 18 ani, procent în creştere faţă de martie 2010, respectiv 77%, potrivit studiului. Patru din zece români erau mult mai îngrijoraţi în legătură cu situaţia lor financiară în comparaţie cu şase luni în urmă faţă de data interviului. \"Criza financiară a fost cel mai puternic resimţită de persoanele cu vârsta între 35 şi 50 de ani, de persoanele din gospodăriile cu un nivel de bunăstare mai redus şi de persoanele cu venituri mici\", se mai spune în comunicat. Pentru cei mai mulţi dintre cei afectaţi de criză (57%) efectul negativ s-a resimşit la nivelul venitului şi prin scăderea nivelului de trai. De asemenea, reducerea puterii de cumpărare/creşterea preţurilor a fost resimţită de 44% dintre cei afectaţi. La distanţă de acestea, pierderea locului de muncă a fost urmarea crizei pentru 4% dintre românii afectaţi de criză.