Mai puţini euro. Criza datoriilor publice cu care s-au confruntat în primăvară mai multe state din zona euro s-a repercutat asupra rezervelor valutare ale statelor europene, rezervele în euro scăzând în trimestrul al doilea al anului. Conform datelor publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), 26,5% din rezervele statelor membre ale căror date se cunosc erau în euro la 30 iunie faţă de 27,2% cu trei luni mai devreme. În acelaşi timp, rezervele în dolari au crescut la 62,1% în iunie faţă de 61,7% în martie. Aceste statistici acoperă rezervele în valută a 140 de ţări, deţinând 56% din rezervele mondiale, în valoare de 8.422 miliarde de dolari. Nu sunt luate în calcul rezervele Chinei, care are cele mai mari rezerve în valută, în valoare de 2.454 miliarde de dolari la 30 iunie, circa 29% din rezervele mondiale, şi care nu a dezvăluit repartizarea acestor rezerve în funcţie de moneda în care sunt exprimate.

După dolar, a cărui predominanţă s-a redus treptat începând din 2002, şi euro, din ce în ce mai important de la punerea sa în circulaţie în aceeaşi perioadă, celelalte valute reprezintă o parte mai puţin importantă a rezervelor. Rezervele în lire reprezentau 4,2% din total la 30 iunie faţă de 4,3% în martie, iar cele în yeni de 3,3% la finalul lunii iunie faţă de 3,1% în martie. Francul elveţian reprezintă 0,1% şi este foarte stabil, iar celelalte monede reprezintă 3,8% în iunie faţă de 3,6% în martie),

Reducerea investiţiilor. Criza este departe de final pentru mai multe state din zona euro. De exemplu, proiectul de buget pentru anul 2011, prezentat în Parlamentul spaniol de ministrul Economiei Elena Salgado, prevede reducerea investiţiilor statului, din cauza şomajului şi datoriei publice. Bugetul arată foarte clar că prioritatea Guvernului de la Madrid este reducerea drastică a investiţiilor, cu 34%, mai ales în infrastructuri, însă în cadrul unor măsuri ce afectează toate cheltuielile statului. Guvernul a prezentat cel mai auster proiect de buget de la instaurarea democraţiei. Executivul de la Madrid va cheltui 4 din 10 euro pe şomaj şi datorii. Statul spaionl va acorda 30 de miliarde de euro pentru şomaj şi doar 8 miliarde pentru infrastructură ori siguranţă. Şomajul şi datoriile publice înghit jumătate din buget în 2011. Şi comunităţile autonome Catalonia şi Andaluzia înghit 25% din investiţiile de stat, în preajma alegerilor locale. Deşi agenţia de calificare a riscurilor Moody´s şi-a respectat ameninţarea şi a scăzut calificarea datoriei Spaniei, pieţele nu au ţinut cont de acest lucru.

Scăderea imigraţiei ilegale. Criza financiară şi creşterea şomajului au avut şi un efect benefic pentru că au condus la scăderea imigraţiei ilegale în UE, în primul semestru al anului 2010. Directorul general al Frontex, Ilkka Laitinen, a dat publicităţii date oficiale cu ocazia inaugurării la Atena a primului centru regional al instituţiei, ce va supraveghea frontierele Ciprului, Greciei, Italiei şi Maltei. În primele şase luni ale anului, Agenţia Europeană pentru supravegherea Frontierelor Externe arată că numărul persoanelor arestate pentru intrarea ilegală în ţări UE era mai mic cu 23,6% comparativ cu primul semestru al anului trecut. În al doilea trimestru al anului, intrările ilegale în spaţiul UE erau cu 15% mai puţin numeroase decât în aceeaşi perioadă a anului 2009. În aceeaşi perioadă, frontiera Greciei cu Turcia a rămas principalul punct de intrare a clandestinilor în Europantex. Agenţia, care a mobilizat patrule maritime în Marea Egee, a raportat că din ce în ce mai mulţi imigranţi încearcă acum să traverseze frontiera terestră dintre Turcia şi Grecia. Circa 60% dintre arestările de la frontiera terestră au loc la Orestiada, în nord-estul Greciei.