Dupã 16 ani de tranziţie cãtre economia capitalistã, în care a învãţat din experienţa statelor mai dezvoltate, dar a asistat neputincioasã la exodul forţei de muncã specializate spre zãri mai îndepãrtate, România resimte efectele dezechilibrului de pe piaţa muncii. Considerat ani de-a rîndul baza economiei româneşti în îndeplinirea planurilor cincinale, mitul forţei de muncã industriale calificate a început sã disparã încet, dar sigur de pe piaţa autohtonã. Dacã nu au plecat la cules cãpşune în Spania, mãsline în Grecia sau pe şantierele de construcţii din Italia, foştii muncitori din industria grea şi confecţii au ajuns sã lucreze pe salariul minim în fabricile strãine din România sau şi mai rãu, şi-au schimbat profesiile. Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Victor Paul Dobre, forţa calificatã de muncã este mai rar gãsitã pe piaţa româneascã, singura soluţie în pãstrarea angajaţilor fiind reprezentatã de creşterea salariilor. "A apãrut o problemã nouã în economia româneascã. Întreprinderile gãsesc din ce în ce mai greu lucrãtori, chiar şi în zona muncitorilor necalificaţi. Este un deficit major, ceea ce va crea o presiune pozitivã pe salarii pentru cã întreprinzãtorii vor trebui sã îmbunãtãţeascã salariile pentru a-şi pãstra forţa de muncã", a declarat Victor Paul Dobre. Pe de altã parte, oficialul guvernamental susţine cã din cauza problemelor ridicate de lipsa specialiştilor, România tinde sã se transforme dintr-o ţarã de emigranţi, într-una de imigranţi aflaţi în cãutarea muncii. Avînd în vedere cã de anul viitor România va fi membru cu drepturi depline în Uniunea Europeanã, autoritãţile se aşteaptã la un adevãrat aflux de mînã de lucru ieftinã, în special din Asia şi spaţiul fostei URSS.