Criza din estul Ucrainei crește instabilitatea omenirii, pe care o așează sub spectrul unui al treilea război mondial, o confruntare ce riscă să fie fatală rasei umane dat fiind nivelul de distrugere atins de marile puteri. Este greu de atins un compromis, pentru că violența intervenției armate a insurgenților nu trebuie sub nicio formă egalată de cealaltă parte, care trebuie să rămână vocea rațiunii! Drama acestei crize este greu de descris sau de cuantificat, în timp ce oamenii continuă să moară sau să fie confruntați cu distrugeri materiale.

ARME, MANEVRE ȘI VICTIME Prezența armatei ruse în Ucraina nu a fost catalogată drept o invazie, ci sprijin vădit acordat insurgenților. Și nu este un semn de compromis, ci menținerea unei mici șanse de a nu trece încă peste punctul care decide un nou război. 60 de tancuri rusești au fost reperate în apropiere de orașul Mariupol, de unde militari ruși și-ar pregăti un nou avanpost pentru a pătrunde în interiorul Ucrainei. S-a anunțat că soldații ruși și-au vopsit tancurile în culorile Novorusiei, adică Noua Rusie, regiune istorică ce coincide cu teritoriul fostului Hanat al Crimeei cucerit de Imperiul Rus la finele secolului XVIII. La închiderea ediției, tancurile se îndreptau din Novoazovsk spre Mariupol, după ce au tras din lansatoare de mine asupra unui post de militari ucraineni în satul Bezâmiannoe. Potrivit informațiilor deținute de forțele ucrainene de securitate, rușii și-au consolidat pozițiile în acest sat și se află la circa 20 de kilometri de Mariupol. De altfel, soldații ucraineni sunt convinși că nu luptă cu separatiști locali. Conducerea autoproclamatei „Republici populare Donețk” și-a exprimat susținerea pentru inițiativa președintelui Putin privind oferirea „unui coridor umanitar” pentru militarii ucraineni încercuiți, cu condiția ca aceștia să-și predea armele și munițiile. Rusia a fost deja acuzată de către Occident, în Consiliul de Securitate al ONU, de implicare directă a forţelor ruseşti, alături de separatiştii pro-ruşi, în conflictul armat.

Poziția exprimată de România prin preşedintele Băsescu este că statele democratice trebuie să depăşească momentul declaraţiilor şi să ajute armata ucraineană cu orice mijloace care-i sunt necesare într-o luptă ce poate deveni inegală. „Cred că armata ucraineană s-a săturat de câte căşti şi câte arme neletale i-au fost trimise. Este timpul, dacă vrem să ajutăm democraţia din Ucraina, dacă vrem să dăm o şansă poporului ucrainean să-şi continue drumul spre UE, trebuie să acţionăm la fel ca şi Federaţia Rusă, adică să punem la dispoziţia armatei ucrainene orice mijloace pot fi disponibilizate pentru a o ajuta în această luptă care poate deveni inegală”, a afirmat Traian Băsescu, precizând că la Consiliul European de sâmbătă va pleda pentru sprijinirea Ucrainei cu armanent, care să o poată ajuta să facă faţă agresiunii Rusiei, „agresiune materializată în aşa-numitul război hibrid”. Totodată, Traian Băsescu a afirmat că nivelul de sancţiuni înpotriva Rusiei trebuie reevaluat, poziţie pe care România o va susţine în Consiliul European. La rândul său, premierul Ponta a declarat că intervenţia Federaţiei Ruse în Ucraina trebuie condamnată şi sancţionată şi că eventuale decizii se vor discuta, probabil, săptămâna viitoare la CSAT, şeful Executivului urmând să prezinte poziţia României şi la reuniunea convocată la Paris de preşedintele Franţei.

O APĂ ȘI UN PĂMÂNT Rusia are o poziție simplistă. „Ucrainenii şi ruşii sunt, practic, acelaşi popor”, este declaraţia tranşantă a preşedintelui Putin, venită la scurt timp după ce NATO promitea sprijin financiar autorităților de la Kiev şi cerea Moscovei să-şi retragă trupele. Liderul de la Kremlin susţine că Ucraina trebuie „forţată” să negocieze cu separatiştii, să spună clar ce drepturi suplimentare le va da etnicilor ruşi din teritoriile separatiste. „Rusia este o ţară care nu se teme de nimic. Dar întotdeauna analizează în mod obiectiv tot ce se întâmplă pe teritoriul ei, cât şi în afară. Pe baza analizei, răspunde în mod corespunzător”, susţine Vladimir Putin. În aceste condiţii, nu e de mirare că Ucraina e hotărâtă să intre în NATO. Premierul Arseni Yaţeniuk a declarat că va cere Parlamentului de la Kiev să reia formalităţile legate de aderare. Şi, amănunt demn de reţinut, oficialii NATO nu mai exclud această posibilitate.

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a primit din partea Ucrainei o notă de răspuns în care aceasta își anunță acordul pentru trimiterea unui al doilea convoi umanitar rus pe teritoriul ucrainean, a declarat șeful diplomației ruse Serghei Lavrov. Mai mult, ministrul rus a venit acum cu o ipoteză cel puţin ciudată despre dovezile aduse de NATO privind prezenţa militarilor ruşi în Ucraina. „Au existat declaraţii legate de nişte fotografii făcute din satelit, care ar arăta mişcarea trupelor ruse. S-a dovedit, însă, că e vorba doar de nişte jocuri video, iar imaginile respective au fost luate de acolo”, a susţinut Serghei Lavrov. Îngrijorate de acţiunile Rusiei în Ucraina, SUA au decis să trimită în Polonia şi în țările baltice aproape 600 de soldaţi, dar şi tancuri şi vehicule de infanterie. Este vorba de mai multe exerciţii militare ce vor avea loc în aceste ţări, cu scopul de a garanta securitatea statelor membre NATO.

SUA și aliații lor vor căuta modalități de a extinde sancțiunile economice asupra Rusiei, după ce Kievul a acuzat Moscova că a invadat cu trupe sud-estul Ucrainei, a anunțat președintele Obama, dar el s-a abținut să califice recenta agresiune rusă drept o invazie. Președintele SUA, Barack Obama, îl va primi pe omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, la Casa Albă în data de 18 septembrie, a anunțat, într-o postare pe Twitter, ambasadorul SUA în Ucraina, Geoffrey Pyatt. Aceasta ar fi prima vizită a lui Poroșenko în SUA de la învestirea sa ca președinte al Ucrainei și, potrivit lui Obama, va constitui o dovadă elocventă a apropierii dintre Ucraina și SUA.

În același discurs, Obama a acuzat Rusia de escaladarea violențelor în Ucraina.

Potrivit președintelui SUA, Rusia îi instruiește, îi înarmează și îi finanțează pe combatanții autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Lugansk. Liderul american a precizat că acest lucru este demonstrat de noile imagini prin satelit, care atestă prezența de trupe rusești pe teritoriul Ucrainei. Președintele Obama a exclus, de asemenea, o acțiune militară împotriva Rusiei. „Consider că este foarte important să recunoaștem că o soluție militară la această problemă nu este de viitor”, a afirmat acesta. Totodată, cancelarul german, Angela Merkel, și președintele american, Barack Obama, au convenit într-o convorbire telefonică, joi seară, că acțiunile Rusiei în Ucraina nu pot rămâne fără consecințe. „Situaţia din Ucraina riscă să scape de sub control şi există temeri privind o confruntare imediată" între trupele ruse şi ucrainene”, a avertizat, vineri, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, la deschiderea unei reuniuni de la Milano cu omologii săi europeni.

TORTURĂ Forţele insurgente din estul Ucrainei, susţinute de Rusia, deţin în mod arbitrar civili şi îi supun torturii, relelor tratamente şi muncii forţate sau chiar pentru a-i folosi ca ostatici, se arată într-un comunicat al Human Rights Watch. De la începutul lui aprilie 2014, combatanţi înarmaţi care sprijină autoproclamata Republică Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk au capturat sute de civili, inclusiv jurnalişti, activişti pro-ucraineni, activişti religioşi şi, în unele cazuri, membri ai familiilor acestora. „Insurgenţii pro-ruşi comit în mod regulat infracţiuni îngrozitoare”, a declarat Hugh Williamson, directorul Human Rights Watch pentru Europa şi Asia Centrală. „Sunt elemente solide pentru a fi îngrijoraţi în mod serios în legătură cu siguranţa şi bunăstarea oricărei persoane deţinute de forţele insurgente în estul Ucrainei”, a mai afirmat acesta. În august, observatorii Human Rights Watch în estul Ucrainei au documentat 20 de cazuri în care combatanţii rebeli au capturat civili şi au intervievat 12 persoane. Acestea au afirmat că au fost bătute, înjunghiate sau torturate, arse cu ţigara sau supuse unor execuţii simulate. Cel puţin şase dintre ele au fost folosite ca ostatici, fie pentru răscumpărare, fie în schimbul unor insurgenţi capturaţi de autorităţile ucrainene. Foşti deţinuţi au declarat pentru Human Rights Watch că insurgenţii i-au deţinut în diverse baze din Doneţk, Slaviansk şi Makiivka, inclusiv în clădiri ale serviciilor de securitate (SBU), ale administraţiei locale şi alte imobile. La 17 august, cercetătorii Human Rights Watch au fost martori la citirea unei liste cu 55 de deţinuţi la Donețk. Localnicii au confirmat pentru Human Rights Watch că insurgenţii citesc câte o listă cu deţinuţii civili în fiecare zi.

SANCȚIUNI Ministerul rus al Justiţiei a plasat filiala din Sankt Petersburg a grupării Mamele Soldaţilor pe lista organizaţiilor neguvernamentale ce acţionează ca „agenţi străini”, după declaraţiile directoarei acesteia privind moartea a 100 de militari ruşi în Ucraina. Ella Poliakova, care conduce filiala din Sankt Petersburg a grupului Mamele Soldaţilor, şi Serghei Krivenko, ambii membri ai consiliului prezidenţial pentru drepturile omului, au anunţat că peste 100 de militari ruşi au fost ucişi în estul Ucrainei la 13 august, în apropiere de Snijnie, în timp ce ajutau separatiştii pro-ruşi să lupte împotriva trupelor ucrainene. Potrivit celor doi, alte aproximativ 300 de persoane au fost rănite în acelaşi incident, când camioanele pe care le conduceau, pline cu muniţie, au fost lovite de o salvă de rachete Grad. „O coloană a militarilor ruşi a fost atacată cu rachete Grad şi peste 100 de persoane au murit. Totul s-a întâmplat în oraşul Snijnie, în provincia Doneţk”, a declarat Serghei Krivenko. Cei doi susţin că au vorbit cu aproximativ zece rude ale militarilor morţi şi colegi care au asistat la atac. Sursele lor au declarat că nu există niciun document care să dovedească faptul că militarii au fost în Ucraina, iar certificatele de deces au fost completate astfel încât să sugereze că au murit în altă parte. „Când am vorbit cu indivizii care au însoţit repatrierea acestor soldaţi, mi-au spus că ordinul le-a fost dat verbal, că nu există documente scrise”, a declarat Ella Poliakova.

Ministerul Justiţiei a plasat filiala pe lista neagră în conformitate cu o lege controversată din 2012, care le cere organizaţiilor neguvernamentale ce primesc fonduri din străinătate să se înregistreze ca „agenţi străini”. Conform legii, orice declaraţie publică trebuie însoţită de o notificare că cel care vorbeşte reprezintă „o organizaţie care îndeplineşte funcţiile unui agent străin”. Rusia neagă că militarii săi luptă în Ucraina.