CU OCHII LARG DESCHIŞI Institutul pentru Studierea Evenimentelor Externe (ISEE) a fost lansat fără mare tam-tam în această săptămână, trecând neobservat printre contrele aprinse din coaliţia de guvernare, declaraţiile mai mult sau mai puţin comice ale preşedintelui şi scandalul generat de salariile de 4.000 euro considerate prea mici de membrii nou înfiinţatei Autorităţi de Supraveghere Financiară (ASF). De notat este că preşedintele ISEE este chiar vicepreşedintele ASF, Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe. Iar Dăianu se pricepe la economie. Dacă o roşie de la o fermă din Alger este culeasă cu o întârziere de două zile, Dăianu îţi explică de ce inflaţia din România a crescut cu 0,1%. „Eu nu bat câmpii. Eu extrapolez”, a spus fostul ministru de Finanţe, într-un discurs în care l-a comparat pe Darth Vader, personajul negativ din Războiul Stelelor, cu un risc sistemic la adresa micii noastre economii. „Vader nu vine de pe altă planetă, la fel cum nici criza financiară n-a venit din spaţiu. Oamenii negri sunt aici, pe Pământ, iar criza a fost cauzată de o lipsă de viziune şi de probleme instituţionale”, a adăugat Dăianu. Ce-a fost a fost, dar e bine (indicat, necesar, obligatoriu - toate cuvintele se potrivesc) să învăţăm ceva din trecut şi să nu facem din nou aceleaşi greşeli. ISEE urmăreşte direcţiile spre care se îndreaptă economia globală, iar ele sunt două mari şi late - fie o reglementare mai puternică a pieţelor, fie o relaxare fiscală. „În ultimii ani, reglementarea a eşuat tocmai pentru că a fost prea relaxată (light touch regulation - termenul tehnic al politicii). Ce-i de făcut? O limitare a dezintermedierii bancare, cerinţe de capital şi lichiditate mai dure, noi modele de risc, aduse la realitate, o separare a tranzacţiilor speculative de cele comerciale, penalizări mai dure”, consideră Dăianu. Dar are dreptate? Da şi nu.

FRICA DE FALIMENT Restrângerile despre care vorbeşte preşedintele ISEE sunt ale pieţei şi, din păcate, nu o să funcţioneze niciodată. De ce, vă întrebaţi? Simplu. Pentru că nicio reglementare nu va sta vreodată în faţa unui profit potenţial mai mare. Astfel de restricţii au un efect pervers, consideră analistul Florin Cîţu - stimulează creativitatea jucătorilor din piaţă financiar-bancară, care, mai devreme sau mai târziu, găsesc metode de a le ocoli. Iată un exemplu recent, din România: BNR a majorat rezervele minime obligatorii (RMO) la 40%, ca să pună frână creditului în valută. „Pentru fiecare euro din depozite, băncile depunau la BNR 40 de eurocenţi şi împrumutau la clienţi doar 60 de eurocenţi. Dar efectele n-au fost cele scontate. Cererea pentru credite în valută era mare, iar băncile s-au împrumutat din exterior, mai mult decât de obicei. Deficitul s-a adâncit, iar leul s-a apreciat excesiv. Ba mai mult, au apărut depozite mascate şi credite pe termen lung la negru”, comentează Cîţu. În concluzie, o singură reglementare va funcţiona şi îi va ţine pe bancheri în frâu - frica de faliment. Dacă băncile ştiu că statul nu le va salva cu banii contribuabililor, indiferent de ce tâmpenii fac, vor fi prudente. Altfel, nu se vor opri şi, inevitabil, vom ajunge iarăşi la criză. Prin 2009, fostul şef al Trezoreriei din SUA Henry Paulson a fost întrebat de ce nu s-a făcut nimic pentru a stopa haosul bancar. „Pentru că făceam prea mulţi bani”, a venit răspunsul.