Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a afirmat, ieri, la conferinţa “Modelarea unui proiect comun pentru regiunea Mării Negre”, că problemele induse de criza economică, care se resimt mai acut în estul Europei, decît în Vest, ar putea aduce regiunea Mării Negre “într-o spirală a instabilităţii şi incertitudinii” şi a atras atenţia că noua administraţie americană “pare să privească peste” această zonă: “Nu putem să nu observăm modul în care noua administraţie americană pare să privească peste Marea Neagră, către Afganistan, către Irak şi Iran, unde avem cu toţii probleme grave şi urgente de rezolvat, dar credem că o dispariţie relativă de pe agenda noii administraţii americane a zonei Mării Negre ar reprezenta o greşeală şi cred că obligaţia noastră este de a aduce şi în atenţia noii administraţii americane importanţa vitală geopolitică a acestei regiuni”. De asemenea, Geoană a apreciat că este “inacceptabil” ca România să aibă în continuare relaţii tensionate cu ţări vecine cum ar fi Ucraina sau Republica Moldova şi că este necesară o mai mare “sofisticare” în modul în care se abordează problemele diplomatice în zona Mării Negre. El susţine îmbunătăţirea relaţiilor cu Fedearaţia Rusă, precum şi cu restul partenerilor de la Răsărit, fără periclitarea intereselor naţionale sau ale UE şi ale Alianţei Nord-Atlantice. Geoană a reamintit că, în urmă cu 20 de ani, “UE şi Occidentul democratic au promis ţărilor de la răsăritul sau de la centrul Europei atît de dur marcate de comunism şi de experienţa Războiului Rece, că această promisiune a reunirii Europei va deveni principalul proiect politic al generaţiei noastre”, adăugînd că în acest moment există senzaţia” tot mai evidentă că adeziunea membrilor UE la promisiunea iniţială pare să se fi diminuat, iar coeziunea internă a Uniunii însăşi pare să fie astăzi slăbită”. Totodată, el a mai adăugat că o formulă de stabilitate, de prosperitate şi predictibilitate în zona Mării Negre nu poate fi realizată “în absenţa unei relaţii corecte şi angajate cu cele două ţări cheie din zona Mării Negre - Turcia şi Federaţia Rusă”. El a sugerat că modelul adoptat de UE în zona Mării Mediterane ar putea să fie un “început de soluţie şi pentru zona Mării Negre”. Începînd cu 2006, România şi-a asumat un rol tot mai pronunţat la Marea Neagră, încercînd să stimuleze dialogul, să stabilizeze zona şi să dezvolte proiecte comune. Una dintre cele mai importante iniţiative este Sinergia Mării Negre, o platformă de cooperare care cuprinde Armernia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina şi are sprijinul UE. În viziunea României, Sinergia reprezintă o abordare multidimensională şi deschisă a cooperării la Marea Neagră, care să ducă la o dezvoltare susţinută, la implementarea proiectelor dinamice, la diversificarea dialogului regional şi la o platformă de dialog flexibilă. Eurodeputatul socialist Hannes Swoboda, vicepreşedintele Grupului PSE din PE, şi colegul său, Jan Marinus Wiersma au pledat, ieri, pentru o Uniune a Mării Negre, apreciind că acest proiect ar trebui să fie complementar cu cele deja existente în regiune. Swoboda s-a pronunţat pentru cooperare în regiune: “Războiul din Georgia şi recenta criză a gazelor au dovedit că sînt necesare eforturi pentru o cooperare aprofundată. Există atîtea probleme şi chestiuni care pot fi rezolvate numai împreună, nu la nivel bilateral şi nu de unul singur. Cooperarea în regiune este esenţială”. În opinia sa, Parteneriatul Estic reprezintă un pas înainte pentru aprofundarea cooperării în regiune. Eurodeputatul socialist a militat, de asemenea, pentru crearea unui nou cadru multilateral - Uniunea Mării Negre.