Miniştrii de Finanţe din ţările membre G20 s-au reunit ieri, pentru două zile, la Washington, confruntaţi din nou cu criza economică din Europa şi divizaţi în privinţa mijloacelor de a o depăşi. Miniştrii de Finanţe din principalele ţări dezvoltate şi emergente speră în schimb să înregistreze progrese în lupta împotriva paradisurilor fiscale. Mai multe ţări, printre care Franţa şi SUA, vor să avanseze privind schimbul automat de informaţii, singurul mijloc prin care, în opinia lor, se poate lupta eficient împotriva evaziunii fiscale. Aceste schimburi se fac în prezent la cerere, numai ca răspuns la o solicitare oficială, ceea ce este considerat insuficient de anumite state şi organizaţii nonguvernamentale angajate în lupta împotriva paradisurilor fiscale.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) le prezintă, astăzi, miniştrilor, un raport în care se preconizează că acest schimb automat de informaţii ar urma să devină noul standard mondial pentru a îmbunătăţi transparenţa financiară. SUA şi mai multe ţări europene, printre care Franţa şi Germania, sunt în favoarea ideii, însă nu este sigur că G20 va merge în această direcţie, potrivit unei surse europene. Totuşi, principala îngrijorare a celor mai mari economii ale lumii este criza din Europa. Ministrul australian de Finanţe, Wayne Swan, a criticat, miercuri, ”austeritatea stupidă din Europa, care frânează relansarea economiei mondiale”. SUA şi-au exprimat, marţi, ”îngrijorarea privind cererea anemică din Zona Euro şi epuizarea cauzată de austeritate care ameninţă unele ţări din regiune angajate în planuri de redresare bugetară”. Zona Euro, de trei ani cauza tuturor îngrijorărilor, s-a apărat în faţa acestor critici într-un articol apărut ieri în ”New York Times” şi ”International Herald Tribune”. ”Răspunsul Europei la criză a adus rezultate”, dau asigurări cinci responsabili europeni, printre care Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup şi Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice, prezenţi la Washington.

G20 ar trebui totuşi să confirme obiectivele de reducere la jumătate a deficitelor publice fixate în 2010, la summit-ul de la Toronto, pentru orizontul anului 2013. Miniştrii vor acum să analizeze ce direcţie să acorde acestei strategii de reducere a datoriei pentru anii viitori. Unii îşi doresc fixarea la 90% din PIB a nivelului sustenabil pentru datoria unei ţări, însă acest obiectiv exprimat în cifre nu se bucură de un sprijin prea mare, fiind respins inclusiv de Germania. Berlinul vrea menţinerea obiectivelor de la Toronto şi continuarea pe aceste baze, însă fără a se stabili o cifră exactă ca obiectiv. Criza economică din Europa a determinat încă o dată FMI să revizuiască în scădere previziunile de creştere la nivel mondial pentru acest an, la 3,3%, de la 3,5% în ianuarie. În acelaşi timp, unele state sunt tentate să-şi urmeze propriul drum pentru a depăşi criza, aşa cum este cazul Japoniei. Tokyo a anunţat recent măsuri radicale, în speranţa de a pune capăt scăderii preţurilor, care îi subminează economia de ani de zile. Această politică monetară ultraacomodantă, lansată de Banca Japoniei, a avut drept consecinţă imediată scăderea puternică a yenului, spre nemulţumirea partenerilor săi, începând cu SUA.