O deteriorare a economiei globale provocată de criza financiară este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii mondiale, pentru că va reduce la sărăcie şi la resentimente sute de milioane de oameni, arată raportul unei organizaţii neguvernamentale britanice. Desfiinţarea unui număr mare de locuri de muncă va accentua sărăcia, va spori numărul de îmbolnăviri şi va duce la creşterea numărului de oameni care nu se pot alimenta în mod adecvat în ţările în curs de dezvoltare. Acest lucru va influenţa negativ sistemele de securitate socială, care nu vor mai face faţă, arată raportul anual de evaluare a securităţii la nivel mondial redactat de Oxford Research Group (ORG). Toate acestea vor alimenta, probabil, nemulţumirile la scară largă şi vor conduce la apariţia unor mişcări sociale radicale şi violente, care vor fi controlate recurgînd la forţă, arată raportul.

Deja, există indicii privind accentuarea tulburărilor sociale în China şi a rebeliunii maoiste în India. ”Ne confruntăm cu cea mai mare criză economică de două generaţii încoace”, a comentat autorul raportului, Paul Rogers, consultant ORG şi profesor la Universitatea Bradford. ”Fie răspundem ca o comunitate globală, fie ca un grup restrîns de ţări bogate şi puternice”. Potrivit raportului, ţările bogate s-au concentrat pînă în prezent asupra măsurilor destinate să intensifice cooperarea în domeniul financiar, ceea ce este irelevant pentru ţările mai sărace. ”În schimb, ar trebui să se profite de ocazie pentru a introduce reforme economice fundamentale, care să anuleze diviziunile săraci/bogaţi, ce s-au adîncit atît de mult în ultimele trei decenii”, a spus Rogers. Alţi factori majori de insecuritate sînt schimbarea climatică, concurenţa pentru resursele energetice şi tendinţa elitelor puternice de a menţine securitatea prin mijloace militare, apreciază raportul. Pentru a evita adîncirea diviziunilor pe plan mondial, este nevoie de un ”angajament pentru emancipare şi dreptate socială”, inclusiv comerţ corect, anularea datoriilor, reducerea radicală a emisiilor de dioxid de carbon şi investiţii în surse regenerabile de energie, potrivit ORG. Voinţa de a implementa aceste politici riscă să fie slăbită de dificultăţile financiare pe care le vor avea guvernele în următorii cîţiva ani. Însă, dacă ţările bogate decid să pună mai mult accent pe ajutarea săracilor din lume şi pe politicile de mediu, anii ce urmează ar putea fi decisivi pentru o mai mare stabilitate globală, apreciază raportul.

”Alegerea pe care o vom face în următoarele cîteva luni va determina dacă lumea devine mai paşnică sau mai puţin paşnică în următorii zece ani”, a conchis Rogers. În ceea ce priveşte Irakul, raportul apreciază că un ritm sporit de retragere a trupelor americane anul viitor, după instalarea în funcţie a noului preşedinte american Barack Obama şi angajamentele Washingtonului de a se implica mai mult în regiune s-ar putea dovedi factori pozitivi. Însă, administraţia Obama ar putea suplimenta trupele din Afganistan, ceea ce va intensifica probabil conflictul, adaugă raportul.