A doua zi a şocului produs de criza financiară internaţională declanşată de trei pioni importanţi ai sectorului bancar american (falimentul băncii Lehmann Brothers, vînzarea băncii Merrill Lynch şi agonia asigurătorului american AIG) a generat scăderi ale Bursei de la Bucureşti peste media scăderilor consemnate de marile burse europene. (Reprezentanţii din România ai AIG nu comentează declinul companiei mamă din SUA.) Indicele general al BVB a căzut cu 7,41%, cu un declin mai accentuat pe acţiunile BRD, care s-au prăbuşit la închidere cu 13,25%, şi pe titlurile SIF-urilor, care au coborît cu 8,98%. Se poate spune că regresul pieţei de la Bucureşti a fost mai amplu decît regresul burselor europene, care s-au limitat la 4%. Prăbuşirea acţiunilor BRD a trecut, ieri, prin etape succesive, notabile fiind valorile înregistrate după două ore de la deschiderea şedinţei bursiere, cînd preţurile de tranzacţionare a titlurilor BRD au scăzut cu 7,97%, iar la scurt timp, cu 9,94%. De asemenea, cu două ore înainte de închiderea Bursei, titlurile BRD au scăzut cu 11,92%, iar la diferenţă de o oră, prăbuşirea a atins apogeul, de 13,91%. Atunci, titlurile BRD erau cotate la 13 lei, pe un rulaj de 7,8 milioane lei. Analiştii Standard&Poor\'s (S&P) cred că România va fi afectată indirect de criza financiară internaţională, care a generat probleme deosebit de grave unora dintre cele mai puternice instituţii financiare din lume. Cum? Prin limitarea fluxurilor de capital şi prin reducerea apetitului pentru risc al investitorilor. \"Este de aşteptat ca în continuare condiţiile de creditare să fie aspre, iar costurile să se majoreze. Pentru România acest lucru este relevant, avînd în vedere dezechilibrele externe şi nevoile de finanţare\", a declarat analistul S&P Marko Mrsnik. Pe termen mai lung însă, efectele crizei internaţionale asupra sectorului bancar românesc şi asupra economiei în ansamblu ar putea fi generate de expunerile deţinute pe piaţa americană de băncile mamă ale instituţiilor de credit din România şi de relaţiile de afaceri ale acestora cu companiile aflate în dificultate. Grupurile financiare UniCredit, Erste, Raiffeisen, ING sau Societe Generale sînt instituţii importante la nivel european care deţin subsidiare în România, iar eventualele probleme pe care le-ar întîmpina pe viitor ar putea să se reflecte şi în activităţile locale din ţara noastră. Potrivit unei analize publicate pe site-ul Fondului Monetar Internaţional, prezenţa băncilor străine generează, pe lîngă avantaje, şi o serie de dezavantaje şi riscuri, analiştii menţionînd, printre acestea, diminuarea sau întreruperea creditării, în cazul unor evenimente importante pe pieţele de origine. Economiile ţărilor aflate în curs de adoptare a monedei unice europene (inclusiv România şi Bulgaria) se pot confrunta cu scăderea preţurilor mărfurilor, presiuni geopolitice, revigorarea dolarului american sau creşterea deficitelor de cont curent de ţară.
Cursul ar putea ajunge la 3,7 lei/euro
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, ieri, un curs de referinţă pentru moneda naţională în depreciere cu 0,78%, reprezentînd o pierdere maximă de 2,82 de bani în faţa euro, la nivelul de 3,6494 lei/euro (de la 3,6212 lei/euro înregistrat luni). Dealerii au spus că aprecierea euro în raport cu leul este la maximul ultimelor trei luni. O rată de referinţă superioară celei anunţate ieri de BNR a fost calculată la 27 iunie, cînd un euro a fost cotat la 3,6561 lei. Trendul descendent al monedei naţionale a început, ieri, încă de la deschiderea şedinţei, primele operaţiuni fiind efectuate la 3,6400 - 3,6420 lei/euro, echivalînd cu minimul zilei. Deprecierea leului a continuat şi după-amiază, consemnînd cotaţii de 3,6500 - 3,6535 lei/euro, iar la închiderea pieţei de schimb, paritatea s-a apropiat de 3,6600 lei/euro. Jucătorii de pe pieţele de schimb nu exclud faptul ca deprecierea cursului să atingă valoarea de 3,70 lei/euro. Dobînzile practicate ieri de băncile comerciale au scăzut semnificativ, astfel că pentru depozitele atrase pentru o zi, instituţiile de credit au oferit dobînzi între 7,5 - 8,5%, după ce, luni, randamentele au fost de 10,16% - 10,66%. O situaţie similară s-a înregistrat şi la sumele atrase pe o perioadă de o săptămînă, dobînzile coborînd de la 10,28% - 10,78% la 9 - 10%. Nu poate fi omis nici faptul că leul a pierdut teren şi faţă de dolar, depreciindu-se cu 1,21%, BNR afişînd un curs de 2,5722 lei pentru dolar, comparativ cu 2,5414 lei în şedinţa precedentă. De asemenea, gramul de aur a fost cotat la 64,3743 lei, cu 75,33 bani (1,18%) mai mult decît la deschiderea acestei spătămîni bancare.