Programul de informare şi educaţie financiar-bancară iniţiat de Banca Comercială Română (BCR) şi intitulat „Realităţile la bani mărunţi - între nevoi şi soluţii” a ajuns şi la Constanţa după ce a poposit şi în alte judeţe ale ţării. Printre cei prezenţi la seminarul organizat ieri de BCR în cadrul programului s-au aflat viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, subprefectul Mircea Iustian, deputatul Matei Bărtianu, senatorul Puiu Haşotti, bancheri şi oameni de afaceri. În deschiderea manifestării, directorul regional retail Regiunea Sud-Est, Şenol Asan, a explicat că scopul programului este să ofere celor interesaţi cît mai multe informaţii despre produsele bancare, astfel încît aceştia să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză în tot ceea ce înseamnă relaţia directă cu banca: de la deschiderea unui cont curent, achiziţionarea unui card şi constituirea unui depozit, pînă la serviciul de Internet Banking sau Direct Debit. Viceprimarul Făgădău a afirmat că actuala criză are şi părţi negative, şi pozitive: „Oamenii de rînd încep să-şi chibzuiască mai bine relaţia cu băncile. Nu-şi mai cumpără maşină de ultimul tip dacă stau într-o garsonieră de 30.000 de euro. Din acest punct de vedere, criza financiară ne aduce cu picioarele pe pămînt”. În calitate de reprezentant al administraţiei publice, Făgădău a precizat că proiecte mari de investiţii sînt blocate pentru că nu mai există fluxul financiar necesar susţinerii acestora. Viceprimarul a mai spus că un alt efect al crizei este numărul în creştere al contestaţiilor la licitaţii şi a adăugat că se simte o temere tot mai mare în rîndul oamenilor de afaceri în ceea ce priveşte Ordonanţa 34/2009 (care reglementează unele măsuri financiar fiscale). „Această criză financiară va face bine inclusiv mediului bancar, pentru că băncile vor fi interesate să îşi diversifice oferta”, a mai spus viceprimarul Constanţei. În opinia lui Matei Brătianu, criza financiară este „dureroasă” în acest moment: „Criza se simte în toate domeniile, iar acest lucru înseamnă reduceri de locuri de muncă, povară mare pe bugetul statului, dar şi încasări reduse la buget”. Deputatul de Constanţa nu a rata ocazia să „certe” băncile comerciale pentru „mirajul descoperirii de cont de pe carduri”. El a explicat că sumele accesate astfel sînt foarte scumpe, pe de o parte, şi se cheltuie uşor, pe de altă parte, astfel că oamenii pot acumula datorii fără să-şi dea seama.

Studii privind profilul clienţilor

Seminarul BCR de la Constanţa este rezultatul a trei studii cantitative. Sondajul „Cardurile ca instrumente de plată”, realizat în intervalul mai-iulie 2008, a scos la iveală profilul utilizatorului de carduri, în general. În urma acestuia a reieşit că utilizatorul este preponderent alcătuit din persoane de sex feminin, cu vîrste cuprinse între 25 şi 34 şi 35 şi 44 de ani, în cazul cardurilor bancare în general, 35-44 şi 25-34 ani pentru cardurile de debit, precum şi 35-44, 25-34, dar şi 18-24 ani în cazul cardurilor de credit. Cel de-al doilea studiu a fost realizat de către AD Consulting în luna octombrie 2008 şi se referă la profilul utilizatorului de canale alternative. Potrivit acestuia, publicul utilizator de canale alternative este cuprins în categoria de vîrstă 18-49 ani, preponderent masculin. În general sînt persoane necăsătorite, mai mult patroni sau liber profesionişti, angajaţi cu studii superioare, ori studenţi. Au venituri personale de peste 2.000 lei şi venituri pe gospodărie mai mari de 2.700 lei. Studiul realizat în intervalul octombrie - noiembrie 2008, „Evaluarea comportamentului de economisire - investiţie persoane fizice” a scos la iveală faptul că aproximativ 67% din utilizatorii de produse de economisire fac parte din intervalul de vîrstă 30-59 ani, fiind în proporţii egale bărbaţi şi femei, cu studii medii şi superioare (un procent de 84%). Peste 70% dintre subiecţii cercetării sînt căsătoriţi sau locuiesc cu partenerul şi au un venit personal lunar net cuprins între 700 şi 3.000 lei, însă ponderea cea mai mare este a celor cu venituri între 1.500 şi 3.000 lei.